Trei din zece orădeni au dispărut cu totul, în urmă cu 80 de ani, când evreii din orașul de pe Crișul Repede au fost deportați în masă în lagărele naziste. Elevii a două licee din Oradea au marcat această filă de istorie printr-un proiect inedit: au contribuit cu idei pentru o expoziție de benzi desenate, ce poate fi văzută, începând de miercuri, pe gardul Sinagogii Neologe Sion.
Activitățile s-au derulat în cadrul proiectului „Imagini din trecut. Holocaustul din Bihor”, inițiat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în parteneriat cu Fundația Freedom House România și în colaborare cu elevi și profesori de la Liceul Teoretic Aurel Lazăr și Colegiul Național Onisifor Ghibu din Oradea.
Porind de la Eva Heyman
„Este un proiect care aduce laolaltă cercetători de la Institutul Wiesel și elevi de liceu din 10 județe. Noi și elevii am creat scenariul de bandă desenată, iar el a ajuns la un desenator profesionist, Octav Ungureanu, care a transformat cuvintele în imagini. Practic, elevii de aici au scris scenariul. Unii dintre ei au și desenat”, a precizat Ana Bărbulescu (foto), cercetător la Institutul Wiesel.
Oradea a fost aleasă tocmai pentru că are o istorie bogată, dar și clădiri emblematice edificate de evrei, ce mai pot fi admirate și astăzi. De aici, din zona parcului Rhedey, azi Parcul Nicolae Bălcescu, nu mai puțin de 27.000 de evrei au fost îmbarcați, în urmă cu opt decenii, spre lagărele de exterminare Auschwitz-Birkenau. Și tot de aici este și povestea Evei Heyman, adolescenta de 13 ani care și-a găsit sfâșitul în octombrie 1944 la Auschwitz, dar care a lăsat un jurnal memorabil despre trăirile și întâmplările acelor vremuri, aidoma mult mai cunoscutei Anne Frank.
De altfel, povestea benzilor desenate care stau afișate, începând de miercuri, pe gardul sinagogii Sion, a fost croită chiar în jurul Evei Heyman, punctând episoade concrete descrise în jurnal, inclusiv felul în care li se adresau evreilor forțele de ordine. „Ni s-a părut important ca desenatorul să aibă acces la felul în care și-au imaginat elevii că arată un personaj, o casă, deportarea, cum arată jandarmul...”, a mai spus cercetătoarea.
„Cu ajutorul acestei povești, a Evei Heyman, putem bifa mai multe elemente importante: apropierea de vârstă dintre Eva și copiii cu care am lucrat, asemănarea de dorințe - dacă citești Jurnalul Evei și ai 14 ani, îți dai seama că ea își dorea exact ce îți dorești și tu -, faptul că putem încă identifica în oraș locurile în care s-au întâmplat evenimentele. Povestea Evei Heyman este cuprinsă în 6 panouri, iar un panou spune și povestea romilor rămași sub autoritate românească în județul Bihor, care au fost deportați în Transnistria (n.r. – este vorba de 45 de romi, deportați în septembrie 1942)”, a mai precizat Ana Bărbulescu.
Never forget, never again
La evenimentul de la Sinagoga Sion au participat peste 60 de persoane, elevi, profesori ai celor două școli, dar și invitați precum fostul judecător Cristi Danileț, implicat în proiecte educaționale pentru elevi.
Moderatoarea evenimentului a fost Cristina Guseth (foto jos), președinta Fundației Freedom House România, care s-a declarat impresionată de implicarea profesorilor și elevilor orădeni.
City managerul Mihai Jurca, fost „lăzărist”, i-a felicitat pe elevi, invitându-i să cunoască orașul cu locurile lui simbolice: atât sinagogile reabilitate, precum Aachvas Rein Rein - Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea, de pe strada Primăriei, dar și statuia Evei Heyman din Parcul Bălcescu.
„Aceste cuvinte - «never again» și «never forget» (cu trimitere la faptul că tragedii ca Holocaustul nu ar trebui să se repete - n.r.) - cred că sunt mai bine înțelese acum de elevii și tinerii noștri, viitorii noștri adulți. Cred că e important, mai ales în contextul de astăzi, să fim conștienți de lucrurile astea. Oradea are o istorie frumoasă, dar și câteva momente teribile, precum 1944. Să înțelegeți că la un moment dat în istoria acestui oraș, 3 din 10 orădeni au dispărut. E tragic. Pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, trebuie să știm și trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat”, le-a spus Jurca elevilor prezenți.
„Fiți vigilenți”
La rândul său, Emilia Teszler (foto jos), fiica unei supraviețuitoare de la Auschwitz și președinta Asociației Tikvah, care a și ridicat monumentul Evei Heyman în Parcul Bălcescu, iar apoi l-a donat municipiului, a ținut să precizeze că monumentul cinstește amintirea tuturor copiilor și adolescenților care au fost deportați din Oradea. Fără să o spună explicit, ea a făcut trimitere și la conflictul Fâșia Gaza - Israel, spunându-le celor prezenți că trebuie să fie vigilenți, să încerce să discearnă între adevăruri și informații false, să nu cadă pradă „noului antisemitism” și să aibă o gândire critică.
„Orice lucru verificați-l! Veți învăța la școală cum apărut Holocaustul, ce s-a întâmplat. Holocaustul nu a început cu ghetoizarea, cu deportarea. Holocaustul a început mult înainte și a început cu cuvinte... Nu-i lăsați pe cei care răspândesc acest nou antisemitism să aibă teren fertil. Opuneți-vă!”, a îndemnat Emilia Teszler.
Între alții, au luat cuvântul și cele două profesoare de istorie care i-au coordonat pe elevii implicați în proiect, Livia Ghiurcuța (de la „Lazăr”) și Livia Ivan (de la „Ghibu”). Ele au explicat că elevii s-au implicat și în alte proiecte cu trimitere la istoria evreilor din Oradea, realizând scenete sau făcând excursii tematice prin oraș, iar o observație a fost, de pildă, aceea că nici astăzi casa în care a crescut Eva Heyman nu este marcată, pentru cei interesați de subiect.
În cadrul vernisajului expoziției de benzi desenate de miercuri, elevii implicați au primit și diplome simbolice.
Panourile cu benzi desenate pot fi văzute pe gardul Sinagogii Neologe Sion din strada Independenței până pe 5 august, iar la finalul anului acestea vor fi cuprinse într-un album, alături de alte expoziții similare din alte orașe.
Conform inițiatorilor proiectului, albumul va putea fi descărcat gratuit, de pe site-ul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.