.jpg)
O cetate, două biserici construite succesiv şi trei morminte. Săpăturile făcute cu ocazia lucrărilor de descărcare arheologică în beciurile Palatului Princiar din incinta fortificaţiei au scos la iveală ruinele unor biserici construite succesiv, pe acelaşi amplasament, încă dinaintea năvălirii tătarilor din 1241.
Săpăturile făcute în corpurile A şi B, care vor adăposti Muzeul Cetăţii, respectiv Casa Căsătoriilor, au dezgropat urmele suprapuse ale fostei catedrale gotice reprezentată în stampele vremii, dar şi a unui lăcaş de cult construit anterior. Acesta ar putea fi Biserica Sfânta Maria menţionată de călugărul Rogerius în cartea "Carmen Miserabile" (n.r .Cântec de jale) prin care descrie pustiirea care a urmat năvălirii tătare.
"Nu avem informaţii clare despre anul construcţiei, dar după forma semicirculară a corului, aceasta poate data înaintea năvălirii tătarilor din 1241", a declarat miercuri, în conferinţă de presă, Dumitru Sim, responsabil de comunicare în cadrul proiectului.
Potrivit arheologilor care au supravegheat săpăturile, biserica a fost construită în două faze: una romanică, datând probabil din secolul XIII, şi una gotică, ulterioară, în care s-au refolosit pietre şi cărămizi de la construcţia iniţială.
Aici au fost găsite trei morminte bine conservate. "Mormintele datează din secolele XIV - XV. Acestea au fost aşezate în incinta fostei biserici, aşa că este de aşteptat să fie vorba de canonici. Nu ne aşteptăm să descoperim podoabe sau brăţări, dar sperăm să găsim monede care să ne aducă informaţii despre acea perioadă", a declarat arheologul Nandor Mihalca.
Potrivit arheologului Doru Marta, coordonatorul săpăturilor, descoperirile făcute au impus refacerea proiectului tehnic al lucrărilor din Cetate în sensul protejării vestigiilor descoperite.
"Se va reface şi conserva subsolul, se vor crea accese pe structuri metalice acoperite cu sticlă stratificată, astfel încât vizitatorul să poată vedea şi chiar vizita mormintele sau porţiunile de zid ale fostelor biserici", a declarat Marta.
Managerul de proiect Dumitru Sim a spus că lucrările de descărcare arheologică vor continua în perioada următoare în curtea palatului princiar, unde este de aşteptat să iasă la iveală urme ale fostei catedrale gotice. Săpăturile nu vor afecta însă accesul turiştilor în Cetate.
"În funcţie de descoperirile care vor face aici, săpăturile ar putea dura ani de zile. Se va lucra la adăpostul unor amenajări de protecţie, iar turiştii vor putea vedea şi fotografia modul în care se lucrează", a spus Sim.
De altfel, lucrările din incinta Cetăţii vor trebui finalizate până în luna octombrie a anului viitor, când fortificaţia va fi redată circuitului public. În prezent lucrările sunt finalizate în proporţie de circa 70%. Firma Constructorul Sălard lucrează cu circa 120 de muncitori.
Finanţate prin intermediul unor proiecte europene în valoare de 87,8 milioane lei, lucrările vizează consolidarea, conservarea şi refuncţionalizarea corpurilor A, B, C, D, E, G, H, I, K, L, M şi P ale Palatului Princiar precum şi inelul exterior de clădiri. Aici se vor amenaja printre altele Muzeul Cetăţii şi al Oradiei, Muzeul pâinii, Centru de studii religioase, Galerie de artă, Casa căsătoriilor, Centrul de excelenţă în domeniul culturii şi artelor "Asylum artorum", Galeria gastronomică, strada Breslelor cu atelierele meşteşugăreşti şi un Multiplex cultural.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.