Cu ani în urmă, când FC Bihor promova pe gazon, dar datoriile adunate în anii 2004-2009 îi barau accesul în prima ligă, opinam că, în loc să mai bage bani în echipă, Primăria şi Consiliul Judeţean ar trebui s-o vândă, oricui şi cu orice preţ. Argumentul era experienţa: nu doar în FC Bihor, ci în majoritatea cluburilor de fotbal româneşti, dacă bagi un leu nu-l mai vezi niciodată. Naivul care ar face acest lucru ar fi aidoma unui nebun care, convins că ar putea rodi ceva, aruncă o sămânţă în deşert, stropeşte nisipul şi aşteaptă recolta, socotind în arşiţă viitorul profit până ar muri de sete.
Sigur, există şi o excepţie, dar numai pentru a întări regula, şi e doar una - Steaua, care a cumulat mai multe condiţii: a avut finanţator chiar un nebun după acest sport, care a avut bani de investit "fără număr" fără să trebuiască să-i justifice în faţa nimănui şi care a scos profit doar din competiţiile europene. În rest, spuneţi-mi o singură echipă autohtonă care merge pe propriile picioare.
Nu trebuia să fii mare expert ca să îţi dai seama ce deznodământ va avea, mai devreme ori mai târziu, finanţarea cu bani publici a unui club de fotbal. Multe altele din acestă categorie - UTA, Vâlcea, Mureşul, Olimpia - şi-au dat obştescul sfârşit fără ca dispariţia să fi surprins pe nimeni.
Presiunea unei părţi a publicului a determinat autorităţile locale să continue, totuşi, să pompeze bani în FC Bihor, în speranţa că va veni vremea când clubul va avea măcar câştig de imagine, că va atrage spectatori şi va crea o emulaţie pentru practicarea acestui sport. Unii dintre cei care au condus oraşul şi judeţul au ajuns chiar să-şi programeze pierderile. Mai nou, de pildă, pentru simplul fapt că a plătit o parte (mică) din datorii, unii spun că Primăria şi Consiliul Judeţean ar fi trebuit să le achite integral, pentru a aduce clubul "la zero", fiindcă l-ar putea da mai uşor mai departe.
Din nou întreb, însă: dacă aţi avea o maşină care produce mai mult fum decât viteză şi consumă 30 de litri de benzină la suta de kilometri, aţi mai ţine-o doar pentru că aţi băgat cândva bani să-i schimbaţi planetarele? Sau aţi alege s-o vindeţi ori, dacă nu găsiţi alt fraier, s-o abandonaţi?
Sigur, e trist să vezi cum se stinge o legendă şi numai un nebun ar desface şampanie la o înmormântare. Nu cred, aşadar, că se bucură de îngroparea clubului nici măcar cei care au decis deja să sisteze finanţarea FC Bihor, primarul şi consilierii locali. Spre deosebire de alţii, însă, aceştia au meritul măcar că şi-au asumat răspunderea de a desprinde tubul de oxigen de la gura muribundului, nu neapărat pentru a nu-i mai prelungi agonia, cât, mai ales, pentru că de oxigen e mai mare nevoie în altă parte.
Cei ce nu înţeleg asta şi caută salvări care nu există nu fac decât joc de glezne. Se mişcă, dar nu avansează, nici măcar cu un pas.
Citiţi pe această temă şi articolul "Ultimul gol: Consiliul Judeţean nu are curaj să anunţe că la finalul primăverii FC Bihor va sfârşi în faliment"




Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.