URMĂREȘTE-NE PE
VINERI, 30 OCTOMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
În 25 octombrie anul Domnului 2000, a apărut primul număr din BIHOREANUL. Dacă Alexandre Dumas a avut strălucita idee să continue povestea nemuritoare a muschetarilor şi să ni-i arate după 20 de ani, hai să fac şi eu la fel, dar invers. Să vedeţi cum eram noi acum 20 de ani.
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Da, s-au făcut 20 de ani de BIHOREANUL! Potrivit planurilor noastre de mai an, azi ar fi trebuit să sărbătorim "a la grande", să facem o mare sărbătoare din acest eveniment, o adevărată "Zi a BIHORENILOR", organizată în aer liber, poate la Cetatea Oradiei, deschisă tuturor... N-a fost să fie. În mijloc de toamnă, poate că vremea ne-ar fi îngăduit. Vremurile, însă, nu.
Zic şi eu
Adrian Cris
Nu ştiu ce şanse rămân, după ultima decizie a Curții Constituționale, ca alegerile legislative să fie la termen, aşa încât actualii parlamentari să nu-şi depăşească mandatele constituţionale. Deşi, potrivit Constituţiei, prelungirea acestora e posibilă doar în anumite condiţii (stare de război, de calamitate, de urgenţă) care, slavă Domnului, nu există, CCR a ajutat din nou PSD, dornic ca scrutinul, cu orice preţ, să aibă loc cât mai târziu.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
Dintre toate mizeriile pe care ni le face pandemia asta blestemată, faptul că nu putem călători departe este printre cele mai rele. Nu pentru că ne lipsesc concediile de "afară", nu pentru că e musai să ne împrospătăm colecţia de fotografii din locuri exotice sau capitale celebre, nu pentru că nu ne place în România, ci din cauză că nu mai avem ocazia să vedem ce mai fac ceilalţi şi cum mai e pe la ei.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți despre inițiativa lui Ilie Bolojan de a reduce organigrama Consiliului Județean Bihor la jumătate?




De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Codul administrativ prevede ce drepturi și ce obligații au consilierii locali și județeni, primarul, viceprimarul și președintele consiliului județean. Iată care sunt acestea...
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
În urma identificării unor cazuri de listerioză în Marea Britanie, este bine de ştiut că această afecţiune infecţioasă rară este transmisă de obicei la oameni prin consumul unor alimente contaminate cu Listeria (lapte insuficient pasteurizat, brânză şi alte produse lactate, carne insuficient preparată termic), sau, mai rar, prin contact direct cu alte persoane sau animale infectate. Listerioza afectează cel mai frecvent nou-născuţii, bătânii, gravidele şi persoanele cu un sistem imunitar scăzut.
14 Decembrie 2015, 07:48

Milionari în planuri: Strategiile de dezvoltare a localităţilor din ZMO vizează proiecte de 621 milioane de euro

Milionari în planuri: Strategiile de dezvoltare a localităţilor din ZMO vizează proiecte de 621 milioane de euro ORĂŞENIZAREA. Invadate de orădenii care s-au mutat la casă, comunele limitrofe îşi doresc condiţii de oraş. "Populaţia noastră a crescut din 2007 cu peste 2.000 de locuitori. De aceea lucrăm la o creşă nouă şi căutăm fonduri pentru extinderea reţelelor de drumuri, iluminat public, apă şi canalizare", spune primarul din Sântandrei, Ioan Mărcuş
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Ce-aţi cere dacă o rudă bogată s-ar oferi să vă ajute cu bani într-o problemă pe care n-o puteţi rezolva singuri? V-aţi schimba maşina, aţi cere un jacuzzi, v-aţi înlocui conductele din casă sau aţi pune de-o afacere?

Primarii din Zona Metropolitană Oradea vor de toate şi speră în banii de la Uniunea Europeană pentru perioada 2014-2020. Strategiile de dezvoltare ale celor 11 comune limitrofe cuprind 164 de proiecte, în valoare totală de peste 621 milioane euro. De zece ori mai mult decât bugetul Consiliului Judeţean!

Lista de priorităţi

Adrian Foghis - strategiile comunelorPrimăriile din Biharia, Borş, Cetariu, Girişu de Criş, Ineu, Nojorid, Oşorhei, Sînmartin, Sântandrei şi Toboliu sunt forţate de cei mai noi localnici să îmbunătăţească nivelul de confort. "Mulţi orădeni s-au mutat în afara oraşului, dar fac în continuare naveta la Oradea. Obişnuiţi cu confortul urban, acum le cer primarilor drumuri mai bune, servicii de apă, canalizare şi salubritate", spune directorul Zonei Metropolitane Oradea, Adrian Foghiş (foto).

Cele 11 comune din ZMO lucrează încă din vară la strategia de dezvoltare pentru perioada de finanţare 2014-2020 a Uniunii Europene. Se discută idei, se schiţează proiecte, se fac liste de priorităţi. "Am creionat împreună cu localnicii un portofoliu de necesităţi al fiecărei comune, mai ales că finanţarea unui proiect depinde de prezenţa lui în strategie. Nu e cuprins în strategie, nu poate primi bani", spune Foghiş. Sătui de incosecvenţa românească, europenii au anunţat că vor sprijini doar proiectele dezbătute public, care rezolvă probleme reale şi al căror impact depăşeşte, pe cât posibil, graniţele administrativ-teritoriale ale localităţii.

Milionari în idei

Cap la cap, la nivelul ZMO erau identificate săptămâna trecută 164 de proiecte, în valoare de 621 milioane euro. Suma este de zece ori mai mare decât bugetul anual al Consiliului Judeţean şi egală cu valoarea proiectelor pregătite pentru ciclul bugetar 2014-2020 de Primăria Oradea, campioana atragerii de fonduri europene din întreaga Regiune de Nord Vest, iar pe ţară a doua din acest punct de vedere.

Desigur, multe proiecte vor rămâne doar idei. "Am vrea să atragem 620 milioane euro, dar probabil vom ajunge undeva la 100 milioane euro", spune, realist, Foghiş. Motivele sunt multiple. Unele proiecte nu vor primi bani pentru că au impact strict local, iar altele pentru că, fiind prea costisitoare, comunitatea locală nu îşi poate asuma partea sa de cofinanţare. "Din cele 11 comune limitrofe, doar Sînmartinul poate duce financiar un proiect mai mare, de circa 5 milioane euro", zice directorul ZMO.

"Autostrada" suburbiilor

Într-o ţară ai cărei locuitori visează autostrăzi, dar umblă pe drumuri de pământ, prioritatea comunelor e asfaltarea. De fapt, jumătate din suma totală, circa 334 milioane euro, o reprezintă costurile estimate ale noului inel metropolitan.

Lungă de 55 kilometri, centura ZMO ar ocoli oraşul pornind din Biharia spre Ineu, cu trecere prin Oşorhei, Sînmartin, Nojorid, Toboliu, Girişul de Criş, Sântandrei şi Borş. "Autostrada suburbiilor" ar scoate traficul greu din localităţi, ar evita ambuteiajele preconizate pe drumul de Biharia după deschiderea Autostrăzii Transilvania şi ar lega comunele între ele.

Investiţia se va face pe tronsoane, cu implicarea CNADNR, Ministerului Transporturilor şi Băncii Europene pentru Investiţii. Pentru tronsonul de 9,7 kilometri care va lega sensul giratoriu din Calea Sântandreiului de drumul spre Episcopia, estimat la 85 milioane euro, documentaţia a fost făcută deja de Primăria Oradea şi predată CNADNR. Celelalte porţiuni sunt, însă, doar în stadiul de bune intenţii.

Conducte, şcoli, verdeaţă...

Infrastructura rămâne cea mai mare durere a comunelor de lângă Oradea. Primăriile îşi doresc zeci de milioane de euro pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare, a pistelor pentru biciclete şi a iluminatului public în localităţi, dar şi pe drumul spre oraş.

Aflată peste zi la muncă, populaţia activă cere administraţiilor comunale să investească în creşe şi grădiniţe cu program prelungit. Sînmartinul vrea o şcoală în plus, Ineu, Sântandrei şi Toboliu centre after-school, iar Paleul visează la o tabără de copii în Pădurea Săldăbagiu. Comunele Biharia şi Toboliu vor să-şi crească atractivitatea prin reabilitarea Cetăţii lui Menumorut şi a Turnului Ciunt, iar Borşul şi Ineul cu ajutorul siturilor Natura 2000 din Pădurea Santău şi din Valea Roşia.

În mod surprinzător, primarul de Oşorhei, Ioan Pop, speră să obţină bani pentru amenajarea unei grădini zoologice şi a unui parc de tip aventură în Pădurea Alparea. De altfel, de parcă ar păstori cvartale de blocuri, primarii din Sînmartin, Nojorid şi Toboliu cer bani şi pentru parcuri şi locuri de joacă, iar Borşul chiar pregăteşte împădurirea a 130 hectare. Doar-doar vor atrage vizitatori...

"Pata" pe ştranduri

Cele mai mari investiţii în turism le vizează, însă, Sînmartinul. Primarul Lucian Popuş (foto) îşi doreşte un aquaparc de 50 milioane euro, amenajarea unui parc de tip aventură şi a unei săli de sport cu bazin olimpic.

Prin imitaţie, aproape că nu există comună cu apă geotermală care să nu viseze la o scăldătoare. Girişul de Criş, Biharia şi Sântandrei vor între 0,5 şi 4 milioane euro pentru amenajarea de ştranduri, în vreme ce Borşul îşi doreşte 9 milioane euro pentru un complex termal şi o baltă de pescuit. "Primarii au înţeles că, bine făcut, turismul poate aduce câştiguri imediat", spune edilul de Sînmartin.

Omologul său din Borş, Batori Geza, e atât de convins de potenţialul turistic al comunei încât a cumpărat anul acesta, cu 400.000 de euro, hotelul Iris din Şoseaua Borşului. "Suntem pe o rută de tranzit şi avem cea mai fierbinte apă termală din zonă. Dacă amenajăm un ştrand termal vor apărea şi cererile de cazare", spune conducătorul singurei primării din vestul ţării ce deţine un hotel.

Bani din apă caldă

Nu toţi primarii ţin orbeşte, totuşi, să aibă băi termale. Cel din Sântandrei, Ioan Mărcuş (foto), a pus aquaparkul pe listă doar la insistenţele consilierilor locali, care vor să valorifice un foraj deja existent. "Ideal era să folosim energia geotermală la încălzire, dar cum în comună există deja gaz, investiţia nu se prea justifică", spune Mărcuş.

La fel crede şi primarul de Toboliu. "Noi vrem să facem sere, pentru că e clar că zona nu poate ţine atâtea ştranduri", spune Pavel Maier. Comuna vrea finanţări de 2,5 milioane euro pentru a construi pe 50 de hectare sere cu roşii, castraveţi şi salate. Rămâne, însă, de văzut dacă "satul verzei" va primi bani să-şi extindă şi să-şi diversifice producţia. Şansele există, dar depinde şi de calitatea proiectelor concurente.

Directorul ZMO, Adrian Foghiş, spune că asociaţia metropolitană va sprijini proiectele cu cele mai mari probabilităţi de reuşită. "Vom încuraja proiecte complementare, astfel încât comunele să nu concureze între ele şi să aibă şanse cât mai mari", explică el.

Odată finalizate, strategiile de dezvoltare vor fi depuse pe axele de finanţare cele mai potrivite pentru a rezolva problemele comunităţii şi a valorifica atuurile zonei. Poate părea un simplu plan pe hârtie, dar e foarte important. Pentru că o corabie care nu ştie încotro merge nu ajunge nicăieri...


MAXIM!
124
milioane euro vrea să atragă comuna Sînmartin prin proiecte europene


DRUM NOU
Spre Oradea, vă rog...

Rezervoare de forţă de muncă, localităţile suburbane vor să-şi dezvolte legăturile cu oraşul, pentru a uşura naveta localnicilor. Spre exemplu, Sânmartinul vrea ieşire spre Oradea printr-un drum paralel cu actuala şosea, prin spatele CET II, dar şi spre Nojorid, prin fostul drum militar din Cihei, iar Paleul şi-ar dori unul pornind din Săldăbagiu de Munte prin fostele livezi.

La fel, comunele limitrofe Oradiei şi-au trecut între priorităţi drumuri transfrontaliere, cum ar fi Biharia-Kissmarja (13 kilometri), Borş-Nagykereki (1,5 kilometri) şi Toboliu–Berekboszormeny (3,7 kilometri). Noile căi de acces ar asigura naveta localnicilor la muncă, ar impulsiona parteneriatele transfrontaliere şi ar încuraja turismul.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Dark side of the moon
Pina sa se inflameze in proiecte mai mult sau mai putin fanteziste, ar fi bine sa ia aminte la ce vrea sa faca doamna UE: "Până la sfârșitul lunii decembrie 2015, unitățile administrativ-teritoriale au obligația prin lege, potrivit unei directive europene, să racordeze la instalația de apă curentă fiecare curte din respectiva localitate. În caz contrar, fiecare Primărie va plăti o amendă zilnică între 10.000 și 130.000 de euro"
Postat 15 Decembrie 2015, 08:33 de excalibur
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1588 RON
  • 1 EUR = 4.8747 RON
  • 1 HUF = 0.0132 RON