Lucrările pentru modernizarea Aeroportului orădean, oprite parţial de Inspectoratul în Construcţii

La doar o lună după demararea lucrărilor în valoare de peste 79 milioane lei ce au ca scop modernizarea infrastructurii aeroportuare a Aeroportului orădean, acestea au fost oprite, pe 2 aprilie, printr-o decizie a Inspectoratului Judeţean în Construcţii Bihor, din cadrul Inspectoratului Regional Nord-Vest.

Blocate de "chichiţe"

Potrivit conducerii acestei instituţii, decizia a fost luată în momentul în care constructorul a solicitat prezenţa inspectorilor în construcţii la aşa numita "fază determinantă a aşternerii stratului de piatră spartă amestec optimal pe platforma de îmbarcare – debarcare", iar aceştia au refuzat să autorizeze continuarea lucrărilor.

Oficial, potrivit unui comunicat al IRCNV, motivaţia constă în depistarea unei serii de "neconformităţi atât la proiect, cât şi la execuţie", în sensul că unele dintre documentaţiile tehnice (memoriu tehnic şi proiect tehnic) prezintă neconcordanţe, iar "o parte din documente nu au fost semnate de către factorii responsabili în condiţiile legii".

Mai concret, în proiectare, consultanţă, execuţie şi urmărirea acestora sunt implicaţi proiectanţi, consultanţi, constructori şi diriginte de şantier, însă pe unele dintre documente nu există toate semnăturile tuturor acestor părţi, astfel că "factorii responsabili (constructor, proiectant, beneficiar şi geologi) nu îşi asumă responsabilitatea pentru lucrările executate".

Problema a fost identificată nu la lucrările pentru modernizarea pistei, ci a platformei de îmbarcare – debarcare, zonă pentru care, conform surselor BIHOREANULUI, deşi memoriul tehnic descrie faptul că urmează să fie făcute anumite lucrări pentru consolidarea terenului şi asigurarea drenării lui, acestea nu sunt prevăzute expres şi în planşele proiectului tehnic.

Din acest motiv, între măsurile dispuse de inspectorii în construcţii cea mai importantă este "completarea proiectului", în acest scop fixându-se ca termen limită finele acestei luni. De asemenea, pentru că din documentaţii lipsesc anumite semnături (precum cea a geologului, care să ateste soliditatea terenului), conducerea IRCNV a dispus şi "expertizarea lucrărilor executate şi completarea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie".

"Nu e grav"

Contactat de BIHOREANUL, şeful Inspectoratului Judeţean în Construcţii Bihor, Lucian Chindlea, a refuzat să ofere alte explicaţii, afirmând că nu este abilitat în acest sens. Pe de altă parte, însă, şeful de cabinet al preşeditelui Consiliului Judeţean Bihor, Horia Carţiş, a precizat că problemele sesizate de inspectorii în construcţii sunt de natură exclusiv birocratică. "Nu este vorba despre chestiuni grave, ci de lipsa unor semnături de pe unele documente, care să ateste că au fost făcute anumite lucrări. Aşa e la noi, dacă sunt patru persoane care trebuie să semneze, niciodată nu vei obţine la timp semnăturile tuturor", a spus Carţiş.

Proiectul pentru modernizarea infrastructurii aeroportuare din Oradea a fost întocmit de compania Search Corporation, în beneficiul Regiei Aeroportul Oradea, dirigenţia de şantier fiind asigurată de SC Kappa Architects and Engineering SRL, iar execuţia de firma austriacă Porr Construct în asociere cu conaţionalii de la Teerag şi Asdaq Aktiengesselschaft şi cu bucureştenii de la Col Air SRL. El are o valoare de 79,9 milioane lei, din care cea mai mare parte, 85%, din fonduri UE, iar restul din contribuţii de la Guvernul României şi din aportul propriu al Consiliului Judeţean şi Aeroportului, având ca scop înlocuirea actualei piste, lungă de 1.800 metri, lată de 30 metri şi cu o fundaţie de 28 centimetri, cu una lungă de 2.100 metri, lată de 45 metri şi cu o fundaţie de 38 centimetri.

De asemenea, proiectul prevede şi construirea a două noi căi de rulare-degajare, a unei noi platforme de îmbarcare-debarcare pe care să poată staţiona şase aeronave (din care două mari, de tip C), sisteme de balizaj luminos cu lumini inclusiv pe axul longitudinal al pistei, sisteme de telecomandă pentru sistemul de balizaj, sisteme de iluminat pentru platforme şi chiar o uzină electrică proprie care să asigure consumul sistemelor de bază şi de rezervă pentru balizaj.