Administrația Bazinală de Apă Crișuri a încheiat controlul făcut pe Crișul Repede, acolo unde BIHOREANUL a semnalat că au apărut mai multe pontoane ridicate în albia râului, dintre care cel mai impozant îi aparține familiei fostei judecătoare Adina Cioflan.
Deși a confirmat că nu există niciun act care să fi permis această construcție, ABA ia măsuri blânde față de proprietarii ei: îi somează să meargă la notar și să dea o declarație prin care acceptă că pontonul poate fi oricând demontat de autorități, dar și că își asumă orice posibilă pagubă, în situația unei viituri.
Concluzia? Oricine își poate face ponton pe Criș, fără să pățească nimic!
Se confirmă
După cum se arată într-o informare transmisă de ABA Crișuri, inspectorii instituției au confirmat că „la limita proprietății domnului Cioflan Aurel (n.r. soțul fostei judecătoare Adina Cioflan, șef al Biroului Control Intern din Poliția Bihor, cei doi fiind coproprietari ai imobilului de pe strada Făcliei) se constată existența unei platforme demontabile, pe structură metalică acoperită cu lemn, având dimensiuni de circa 3,5 m pe 5 m, la o înălțime de cca 2,5 m față de luciul apei, amplasată în zona de protecție și parțial în albia cursului de apă”.
Așa cum BIHOREANUL a scris, respectivul ponton are picioarele înfipte în Crișul Repede, respectiv în taluzul râului, care de asemenea a fost reamenajat, prin defrișări și plantări de arbuști și flori, chiar dacă zona cu pricina este, potrivit Legii Apelor, una de protecție, unde nu doar construcțiile, ci și tăierile sau plantările sunt interzise.
Inspectorii ABA Crișuri nu au consemnat însă problema tăierilor și plantărilor, rezumându-se să constate că zona respectivă nu este împrejmuită, ci „există acces la suprafața de protecție a cursului de apă”. Pe românește: n-au făcut-o angajații ABA, dar au acces la ea...
Trimiși la notar
Interesant este că ABA nu a impus dezafectarea construcției, ci doar să se asigure acces în continuare, inclusiv pentru demontarea ei, în cazul unor intervenții necesare.
ABA mai menționează că pontoanele care nu au fundație de beton - cum e cazul celui de la limita proprietății familiei Cioflan - „sunt amenajări demontabile și nepermanente, prin urmare nu necesită autorizație de construcție sau avize”.
„Ce nu are autorizație de construcție, din punct de vedere juridic, nu poate fi nici demolat. Din punctul nostru de vedere, este o terasă care nu încurcă curgerea apei”, a precizat directorul instituției, Pásztor Sándor, pentru BIHOREANUL.
Instituția se rezumă, deci, să le ceară proprietarilor să meargă la notar. „Domnul Cioflan Aurel își va asuma printr-o declarație notarială pe propria răspundere că, în cazul pagubelor produse de creșteri ale nivelului apei și a intervenției ABA Crișuri, în caz de necesitate, nu va emite pretenții la despăgubiri materiale sau de altă natură”, se arată în informarea transmisă de ABA. Proprietarul are termen de 15 zile să dea această declarație notarială.
Invitație la pontoane
Cum ABA Crișuri nu-și pune problema să dezafecteze aceste pontoane, deși este clar că nu și-a dat acordul pentru amenajarea lor, BIHOREANUL l-a întrebat pe Pásztor dacă asta înseamnă că oricine își poate amenaja un ponton, oriunde pe Crișul Repede sau pe alt curs de apă, fără să se facă vinovat de vreo încălcare a legii și fără ca ABA să-l deranjeze. „Dacă sunteți pe un teren unde proprietarul nu se opune, da, puteți”, a replicat directorul.
Iar ABA, care administrează cursurile de apă și malurilor lor, după cum se vede, n-are nimic împotrivă! Optica este în contradicție totală cu cele declarate BIHOREANULUI de Anamaria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale Apele Române: „Orice lucrare care are legătură cu apele, inclusiv una pe structură ușoară, are nevoie de aviz înainte de începerea lucrărilor și de autorizație de gospodărire a apelor”.
În cazul soților Cioflan, ABA Crișuri nu a lămurit nici problema limitelor proprietăților. Așa cum BIHOREANUL a scris, terenul cadastrat al familiei este de o suprafață mai mică decât cel pe care Adina și Aurel Cioflan îl folosesc în realitate, așa că nu e clar unde se termină proprietatea Statului Român și unde începe cea privată, iar în zona cu pricina, ABA încă nu a făcut lucrări cadastrale. În aval de Podul Dacia, ABA a făcut deja lucrările de cadastrare, astfel că pe ambele maluri ale Crișului Repede, din zona Gojdu până la ieșire din Oradea, regimul proprietății terenurilor este clar.
„Vă promit că vom face cadastrarea și pe acel tronson și va fi clară delimitarea proprietăților. Numai să avem bani pentru asta”, a mai spus Pásztor.
Platforma la control
Pe de altă parte, controlul declanșat de ABA în zona Făcliei a confirmat o problemă care vizează un alt proprietar cunoscut: platforma betonată aflată la capătul proprietății controversatului afacerist Horea Vușcan. Nici aceasta nu are avizul ABA.
„Acolo nu mai vorbim de o structură ușoară, ci de o construcție cu fundație, așa că vom înștiința Primăria municipiului Oradea că exista necesitatea autorizației de construcție. Primăria va lua apoi măsurile necesare”, a declarat șeful ABA Crișuri.
Este posibil, așadar, să se ajungă la demolarea platformei cu pricina.
Adina Cioflan: „Poate să vină oricine!”
Contactată de Jurnal bihorean, Adina Cioflan a confirmat că a primit de la ABA Crișuri adresa cu măsurile ce urmează să fie luate și a declarat că „vom face ceea ce ni s-a solicitat”, adică declarațiile notariale.
Legat de faptul că terenul ar fi proprietate publică și că oricine ar avea acces pe pontonul cu privina, fosta judecătoare a spus: „Asta este, să vină. Au fost deja care au venit. Țiganii de peste drum trec frecvent. În fiecare săptămână, cel puțin o dată, vin și se instalează frumos. Asta e. Sau anul trecut, când eu curățam și udam acolo, cineva mânca semințe, cu tupeu. Și mi s-a spus că e proprietate publică, prin urmare are dreptul să stea acolo. Am zis foarte bine, stați vă rog aici, dacă vă pică bine să mâncați semințe și eu să curăț după dumneavoastră. Ăștia sunt oamenii, astea sunt valorile fiecăruia. Poate să vină oricine, nu este îngrădit ca la alții”.
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.