Lecţia de supravieţuire: Şase elevi şi o profesoară din Oradea au făcut o expediţie pe Marea Baltică, cu un vas vechi de 120 de ani (FOTO)

Când erau de vârsta copiilor lor, părinţii liceenilor de azi cu greu puteau trece de graniţele ţării. Adolescenţii de azi pot chiar să facă lecţii în timpul unei croaziere!

Şase liceeni şi o profesoară de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul au avut parte de aventura vieţii lor, după ce au parcurs peste 700 de kilometri pe Marea Baltică, într-un vas vechi de 120 de ani, unde nu doar că s-au gospodărit singuri, ci au avut şi sarcini de navigare. Alături de adolescenţi din alte ţări, au dezbătut probleme fierbinţi, precum identitatea europeană, schimbările climatice şi drepturile oamenilor. O călătorie care i-a maturizat mai mult decât ani întregi de şcoală...

Discuţii serioase

Proiectele europene nu înseamnă doar pliante şi întâlniri plictisitoare, ceea ce confirmă şi echipa din proiectul „Beyond Borders – Europe of Youth” (Dincolo de graniţe – Europa tinerilor). La apelul profesoarei Delia Mela, care conduce asociaţia Pro Time-R, profilată pe derularea de proiecte destinate liceenilor, şase elevi – Ioana Cionca (clasa a IX-a), Adela Tomoş (clasa a X-a), Anghel Ambro (clasa a X-a), Casian Kerezsi (clasa a X-a), Pablo Costin (clasa a X-a) şi David Lele (clasa a XI-a) – însoţiţi de profesoara Tűnde Kristó, s-au îmbarcat pe Lovis, un vas vechi de 120 de ani, recondiţionat pentru a servi ca loc de întâlnire pentru tineri.

Călătoria lor a început pe 9 mai în oraşul german Rostock, unde s-a şi încheiat zece zile mai târziu. „Scopul proiectului a fost ca în timpul călătoriei adolescenţii să dezbată probleme de actualitate”, spune Delia Mela (foto). Pe lângă români, pe vas au mai fost tineri din Germania, Polonia şi Slovacia, dar şi o fată din Maroc şi un băiat din Afganistan. Amestecaţi în echipe, tinerii au discutat despre schimbările climatice şi efectele lor, identitatea europeană şi drepturile omului.

Sarcini serioase

Cele zece zile petrecute pe mare n-au fost uşoare pentru adolescenţii orădeni, care nu se aşteptau ca marea să le provoace un rău fizic atât de intens. „În primele două zile, ne-a fost rău tuturor”, spune Ioana. Balansul continuu i-a descurajat, iar unii dintre ei s-au gândit chiar şi că vor abandona în primul port. Totuşi, niciunul n-a renunţat.

Condiţiile de pe vas n-au fost defel îmbietoare. „Era frig, vânt puternic, umezeală. A fost groaznic, mai ales noaptea, când trebuia să facem de gardă”, povesteşte Adela. Tinerii nu doar că s-au autogospodărit, pregătindu-şi singuri mâncarea, ci au participat şi la navigare. La comanda căpitanului, trebuiau să ridice sau să coboare pânzele (foto), iar pe timpul nopţii, pe rând, să vegheze de pe punte, pentru ca vasul să nu-şi piardă traiectoria. „Trasul sforilor de la pânze a fost mai ceva ca mersul la sală”, zice Anghel.

Sperietură de moarte

Când nu găteau sau nu navigau, tinerii trebuiau să spele vase ori să facă curăţenie. „N-a fost deloc relaxare”, recunoaşte şi profesoara Tűnde Kristó. Cu atât mai puţin s-au putut destinde după ce, într-o noapte, o furtună a înclinat periculos vasul, iar puntea a fost inundată. „M-a trezit gălăgia farfuriilor căzute pe jos. Am crezut că am murit”, povesteşte Ioana. În schimb, răsplată le-au fost răsăriturile şi asfinţiturile cum numai în larg se pot vedea. Mai curajoşi, doi dintre băieţi au făcut şi baie în mare, sărind chiar de pe vas. „Era păcat să ratăm ocazia”, spune David. Mai cu seamă că pe Lovis rezerva de apă a fost limitată, aşa că tinerii n-au avut voie să facă duş...

După ce, în periplul lor, au oprit în mai multe porturi din Polonia şi Suedia, pe 19 mai, Lovis a revenit la Rostock, unde tinerii şi-au prezentat impresiile şi gândurile într-o conferinţă şi au dezbătut temele proiectului cu eurodeputatul german Helmut Scholz şi un reprezentant al Ministerului de Externe de la Bonn, Jascha Papp. Concluziile? Europa este ca un bloc de apartamente, iar ţările „chiriaşe” trebuie să respecte regulile comune, în caz contrar riscând sancţiuni sau chiar evacuarea.

Cert e că elevii s-au bucurat să calce din nou pe pământ. „A fost o călătorie care m-a făcut să apreciez mai mult ce am acasă”, zice Pablo. Niciunul n-a regretat aventura. „Ne-am dat seama că, de fapt, nu a fost doar despre Europa, a fost despre noi, o călătorie care să ne maturizeze şi să ne facă să depăşim zona de confort”, spune Casian. O experienţă care i-a crescut...