Istoricii Mihai Drecin și Gabriel Moisa, ambii profesori ai Universității din Oradea, au lansat, marți, o carte ce prezintă o pagină din istoria instituției, mai precis evenimentele din seara și noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1972, când un grup de studenți orădeni au organizat o horă clandestină în centrul orașului, celebrând Unirea Principatelor Române, în ciuda faptului că autoritățile comuniste nu le-au permis acest lucru.
Informațiile au fost culese din arhivele fostei Securități, dar și din amintirile lui Drecin, martor al acelor întâmplări.
O pagină din istoria Universității
Lansarea cărții intitulate „Iluzia libertății. Evenimentele din 23/24 ianuarie 1972 de la Oradea” a avut loc, cum altfel, în campusul Universității orădene. Recent reabilitată, Aula Magna a adunat zeci de profesori, studenți și elevi din oraș, curioși să descopere acest episod, care putea să se lase cu urmări serioase asupra participanților, dar n-a fost așa.
„Lucrarea face parte dintr-un proiect mai mare, pe care Facultatea de Istorie și Școala Doctorală l-au generat, de a realiza o istorie a Universității din Oradea, un fel de carte de vizită”, a declarat, în debutul evenimentului, istoricul Sorin Șipoș. Potrivit acestuia, cartea despre Universitate va fi lansată, probabil, în martie.
Horă clandestină
Evenimentele au fost relatate celor prezenți - care au primit și exemplare gratuite din carte – chiar de cei doi autori, Drecin și Moisa. Într-o perioadă în care manifestările național-patriotice nu erau permise, dacă nu erau organizate de Partidul Comunist, un grup de studenți căminiști au cerut aprobare pentru a celebra Ziua Principatelor Unite, solicitare respinsă însă de autorități.
După cum a precizat Moisa, fitilul l-au aprins niște studente, care le-au reproșat colegilor că n-au curaj. De mai mult nici n-a fost nevoie: sute de studenți au ieșit din camere de cămin și au cerut șefilor Universității să fie lăsați să meargă în marș, în centrul Oradiei, pentru o horă patriotică, dedicată Micii Uniri.
Directorul căminului, profesorul Valentin Vancea, s-a împotrivit plecării studenților, dar pentru că aceștia nu cedau, l-a chemat în campus pe rectorul Alexandru Săndulache. Nici acesta n-a reușit să-i calmeze pe tineri și a decis să-i lase să plece în marș, cu condiția să fie decenți în manifestare și să fie însoțiți de Vancea.
Cu efervescența specifică vârstei pe care o aveau, pe drum, studenții au cântat „Hora Unirii” și alte cântece patriotice. În fața Teatrului de Stat, s-au prins în horă, iar apoi s-au întors în campus.
Firește, întâmplarea a atras atenția Securității. „Toate structurile de partid s-au sesizat. Rectorul de-atunci (n.r. Alexandru Săndulache) a fost un om curajos, care și-a asumat responsabilitatea și a spus că el a fost de vină”, a povestit audienței istoricul Drecin.
Mărturiile celor implicați
Cartea cuprinde descrierea evenimentelor, așa cum a fost reținută în documentele fostei Securități, mărturii ale celor care au trăit acele momente, inclusiv ale studentului Viorel Jurcan, cel care a purtat steagul în spatele căruia s-au aliniat studenții, în drum spre centrul orașului. În 2015, același Jurcan a povestit și pentru BIHOREANUL cum s-a petrecut evenimentul care apoi a declanșat o anchetă serioasă în Bihor.
Niciun student n-a avut de pătimit, dar rectorul Săndulache n-a mai prins încă un mandat în fruntea instituției.
Toată povestea a fost confirmată, în timpul evenimentului de marți, și de fostul decan orădean Vasile Marcu, care de asemenea a fost martor, în ’72 fiind un tânăr profesor asistent al Universității, care locuia în cămin.
Acesta a explicat - detaliu care se regăsește și în carte, și a fost relatat și BIHOREANULUI de Viorel Jurcan (foto jos) - de unde aveau studenții steagul cu care au mărșăluit: cu un an în urmă îl furaseră, cu complicitatea lui Marcu, chiar din fața Comitetului Central al PCR din București, pe când mergeau la meciul de fotbal România-Cehoslovacia.
Scrisoare interceptată
Cartea lansată acum cuprinde și copii ale documentelor pe care le-au citit istoricii. O scrisoare transmisă de un student de la Oradea iubitei lui din Iași, în care i-a povestit acesteia firul evenimentelor, a fost citită pentru audiență de Moisa, stârnind amuzamentul publicului. Nu de-alta, dar pentru a brava în fața iubitei, studentul îi povestea că ar fi fost în pericol de moarte, deoarece ar fi fost spart și un depozit de armament.
În realitate, a explicat decanul Facultății de Istorie, o geantă de sport, aparținând secției de tir a Universității, a fost furată, și nu pentru conținutul ei, ci pentru că era un articol sportiv util și de calitate. Dar tânărul patriot n-a lăsat adevărul să-i strice imaginea de dur...
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.