"Gherlă" cu repetiţie: Un nou rateu al DNA Oradea, care a anchetat degeaba trei foşti judecători

Pe 12 noiembrie 2015, Biroul de presă al DNA anunţa printr-un comunicat punerea sub învinuire a preşedintei Secţiei penale a Curţii de Apel Oradea, Mihaela Pătrăuş, şi a foştilor ei colegi, ex-judecătorii Traian Munteanu şi Mircea Puşcaş, ultimul deja condamnat şi încarcerat. "Şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, distorsionând realitatea şi aplicând cu rea-credinţă dispoziţiile legale", se spunea în informarea care preciza acuzele aduse: favorizarea infractorului şi abuz în serviciu.

Apoi, peste dosarul celor trei magistraţi s-a lăsat tăcerea, vreme de aproape trei ani. Până zilele trecute, când a apărut, brusc, o ordonanţă prin care era clasat. Şi nu oricum, ci pe motiv că faptele imputate nici nu există!

Uite ultrajul, nu-i ultrajul!

Acuzaţiile împotriva ex-judecătorilor Traian Munteanu, Mihaela Pătrăuş şi Mircea Puşcaş au pornit de la o poveste din 2004 ce-l are ca protagonist pe celebrul milionar sătmărean Vasile Lucuţ (foto).

Patronul reţelei de magazine Unicarm fusese reclamat de un inspector sanitar-veterinar din Satu Mare, Călin Leahu, cu care afaceristul avusese un conflict în incinta propriei fabrici. Cercetat iniţial pentru ultraj, Lucuţ a fost trimis în judecată pentru loviri şi alte violenţe, iar pe 17 mai 2011 a fost condamnat la 8 luni de închisoare cu suspendare şi despăgubiri de 50.000 lei către veterinar.

Povestea se putea sfârşi aici, dar după trei luni un complet al Curţii de Apel Oradea format din Pătrăuş, Puşcaş şi Munteanu admitea o contestaţie în anulare - cale extraordinară de atac - formulată de Lucuţ împotriva hotărârii de condamnare, afaceristul invocând că ar fi primit două soluţii definitive pentru aceeaşi faptă. Una de exonerare, pe 18 octombrie 2004, când procurorii l-au scos de sub urmărire penală pentru ultraj, şi una de condamnare, cea din 2011, pentru loviri.

"Nimeni nu trebuie să fie pedepsit de două ori pentru o singură infracţiune", au explicat judecătorii decizia prin care i-au anulat condamnarea. Dar, surpriză! Un an mai târziu, în urma demersurilor veterinarului, un alt complet al Curţii a reluat dezbaterile, stabilind că Pătrăuş-Munteanu-Puşcaş judecaseră contestaţia lui Lucuţ fără ca adversarul acestuia să fi fost înştiinţat legal. De astă dată soluţia a fost alta, contestaţia fiind respinsă, iar milionarul rămânând cu condamnarea.

Una vorbesc, alta înţeleg

Decizia completului Pătrăuş-Puşcaş-Munteanu a determinat o anchetă a DNA Oradea realizată de procurorul Marius Iancu, pe atunci şef al Serviciului Teritorial, care în 2013 a stabilit că în dosar existaseră "intervenţii". Cine le-a făcut? Vasile Lucuţ şi doi poliţişti sătmăreni, comisarul şef Vlad Boşca, şef al Serviciului de Investigaţii Criminale, şi agentul Felician Jurj, de la acelaşi serviciu. Afaceristul era acuzat de cumpărare de influenţă, iar poliţiştii de trafic de influenţă, pentru că ar fi încercat să-i rezolve lui Lucuţ o soluţie favorabilă apelând la un coleg, comisarul şef Gheorghe Pătrăuş, şeful Serviciului Antidrog din BCCO Oradea, nimeni altul decât soţul judecătoarei Pătrăuş.

Procurorul primise şi înregistrările unor discuţii între Boşca, Jurj şi Pătrăuş, purtate într-un limbaj codat, în care Lucuţ era "unchiul", iar judecătoarea Pătrăuş "doamna doctor" la care trebuia să-şi facă "programare" pentru rezolvarea procesului.

Cu toate acestea, ofiţerul orădean n-a fost acuzat de trafic de influenţă, iar judecătorii bănuiţi că au "rezolvat" problema lui Lucuţ n-au fost nici ei inculpaţi. Rechizitoriul prin care Lucuţ, Boşca şi Jurj au fost trimişi în judecată a descris decizia completului ca fiind luată "în mod interesat financiar", dar a concluzionat că "o simplă suspiciune împotriva magistraţilor nu este suficientă pentru a dispune începerea urmării penale".

Magistraţii Curţii de Apel Cluj, care au judecat procesul, au considerat, însă, că procurorii anticorupţie din Oradea nu au adus suficiente probe, ba chiar au interpretat greşit discuţiile interceptate, al căror subiect ar fi fost un control medical real, programat tocmai pentru ziua în care la Oradea se soluţiona contestaţia în anulare a lui Lucuţ.

Din nou în anchetă

Sentinţa a rămas definitivă, dar povestea a continuat. În martie 2015, în rechizitoriul prin care patronul Unicarm era trimis în faţa Tribunalului Bihor împreună cu primarul Beiuşului, Adrian Domocoş, pe care l-a şpăguit, procurorul DNA Oradea Adrian Muntean stabilea că  există "date şi indicii" că judecătorii "şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile, distorsionând realitatea şi aplicând cu rea-credinţă dispoziţiile legale incidente", ajutându-l pe afacerist "în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală şi executării pedepsei", afectând grav încrederea justiţiabililor într-o instituţie chemată să înfăptuiască actul de justiţie.

Oficial, Pătrăuş, Puşcaş şi Munteanu au fost puşi sub învinuire pe 12 noiembrie 2015, pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului. Dosarul ar mai fi zăcut cine ştie cât dacă în septembrie 2017 Munteanu nu ar fi cerut Curţii de Apel Oradea să-i oblige pe procurorii DNA să-şi finalizeze ancheta. Pe 28 septembrie, magistraţii Curţii au stabilit că solicitarea fostului coleg e întemeiată şi i-au dat procurorului Muntean un termen de 6 luni pentru finalizarea urmăririi penale.

Fapte inexistente

Devenit între timp şef al Serviciului Teritorial Oradea al DNA, anchetatorul n-a mai apucat, însă, să termine dosarul. Anul acesta, pe 28 februarie, la scurt timp după ce i-a chemat pe cei trei suspecţi ca să le precizeze învinuirile pe care le menţinea asupra lor, Pătrăuş a cerut ca urmărirea penală să fie continuată de structura centrală a DNA. Şefa instituţiei, Laura Kovesi, i-a admis solicitarea, pe 7 martie dosarul fiind preluat de procurorii din Capitală.

În mai puţin de trei săptămâni, Iuliana Crişan, de la Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate celor de corupţie, a decis că acuzele formulate de colegul ei din Oradea nu au temei, iar faptele imputate celor trei foşti magistraţi sunt chiar inexistente. "Apreciem că nu există indicii sau probe care să dovedească faptul că suspecţii şi-au îndeplinit defectuos, cu rea credinţă, atribuţiile de serviciu", arată Crişan în ordonanţa de clasare, care nu face absolut nicio o referire la probele adunate de procurorul Muntean.

De două ori

În schimb, procuroarea a subliniat câteva principii de drept care interzic urmărirea sau judecarea unei persoane pentru a doua oară, atât timp cât noua procedură priveşte fapte identice sau care sunt "în mod substanţial aceleaşi" şi a adus ca argumente o serie de soluţii pronunţate în acest sens de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Simplificat, Lucuţ nu putea fi exonerat pentru ultraj şi condamnat în final pentru lovire, acuze care, de fapt, priveau aceeaşi faptă, altercaţia pe care a avut-o cu veterinarul.

"Apreciem că suspecţii (membrii completului - n.r.) au aplicat corespunzător legea", a arătat procuroarea în ordonanţa de clasare, făcând trimitere şi la soluţia de neîncepere a urmăririi penale dată în cazul celor trei judecători, în prima anchetă care i-a vizat, în 2013. Verdictul dat atunci de procurorul Iancu a fost confirmat de Curtea de Apel Oradea, care a respins ultima plângere formulată împotriva soluţiei, stabilind că cei trei judecători au acţionat legal, iar o altă soluţie ar însemna că "orice sentinţă reformată în căile ordinare sau extraordinare ar putea antrena răspunderea penală a magistraţilor", susţine Crişan.

Victorie pe tuşă

Pentru cei trei foşti magistraţi, soluţia nu este decât o adeverinţă de bună purtare, căci toţi au ieşit din magistratură. Mircea Puşcaş pe "uşa din dos", în prezent fiind proaspăt eliberat condiţionat după ce a executat o parte din pedeapsa de 4 ani primită pentru luare de mită într-un alt dosar al DNA Oradea, fiindcă a pretins 50.000 euro de la un marghitean, Ştefan Balla, ca să-i obţină achitarea într-un dosar.

Fostul său coleg de complet, Traian Munteanu, e pensionar din 2013, când DNA l-a pus sub învinuire şi în dosarul lui Puşcaş, tot pentru luare de mită, bănuind că o parte din banii căpătaţi de la Balla ar fi ajuns la el. DNA n-a reuşit, însă, să probeze acuzaţiile, care au şi fost retrase.

Mihaela Pătrăuş, singura rămasă în funcţie la reluarea anchetei în cazul Lucuţ, a urmat şi ea exemplul lui Muntean. Deşi instalată la şefia Secţiei penale a Curţii de Apel, şi-a cerut pensionarea chiar înainte de a fi pusă sub învinuire, solicitarea fiindu-i admisă pe 5 decembrie 2015. A rămas doar profesoară la Facultatea de Drept a Universităţii din Oradea, unde predă Dreptul Mediului şi Drept European Instituţional.

Clasare "la indigo"

Deşi soluţia structurii centrale a DNA este o lovitură grea pentru Serviciul Teritorial Oradea, procurorul Adrian Muntean, care s-a ocupat de trei ani de anchetă, a refuzat orice comentariu.

Situaţia e cu atât mai delicată cu cât DNA Oradea s-a mai confruntat cu un caz similar şi anul trecut, când alţi patru judecători iniţial trimişi în judecată pentru că ar fi scos din închisoare abuziv un condamnat pentru tentativă la viol - Florica Roman şi Denisa Vidican de la Curtea de Apel, şi Raluca Cuc şi Ovidiu Galea de la Tribunalul Bihor - au fost declaraţi nevinovaţi, după un scenariu aproape similar. Dosarul lor a fost restituit de judecătorii Curţii de Apel Cluj procurorilor orădeni pentru nereguli în rechizitoriu, fiind apoi preluat de structura centrală a DNA, care în final a stabilit, ca acum, că faptele nu există!

La fel ca în primul caz, nici în dosarul ex-judecătorilor Munteanu-Puşcaş-Pătrăuş, DNA nu a mai comunicat soluţia finală. Probabil pe considerentul că fără arestare, anchetare sau condamnare, nimic nu este de interes public...

SUB LUPĂ
DNA Oradea, rateuri pe linie

DNA Oradea se confruntă în ultima perioadă nu doar cu clasări de dosare, ci şi cu achitări în dosare trimise spre judecare fără probe suficiente ori pentru fapte care nu există. O analiză a BIHOREANULUI asupra activităţii desfăşurate în ultimii patru ani de Serviciul Teritorial Oradea a scos la iveală că anul trecut a scăzut semnificativ atât numărul anchetelor, cât şi cel al dosarelor trimise în judecată. În 2017, procurorii anticorupţie orădeni au trimis în judecată doar 8 dosare finalizate prin rechizitorii şi 2 prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei încheiate cu persoanele cercetate, numărul total al inculpaţilor fiind de 25. Spre comparaţie, în 2016 au finalizat 14 rechizitorii cu 44 inculpaţi, din care pentru 13 obţinuseră şi mandate de arestare preventivă.

În martie 2018, conducerea Serviciului a fost analizată şi de o echipă trimisă de la Bucureşti. Potrivit surselor BIHOREANULUI, acţiunea ar fi stabilit că activitatea DNA Oradea este "relativ bună", dar rezultatul verificărilor n-a fost făcut public. Totuşi, conducerea DNA n-a mai prelungit delegarea procurorului Adrian Muntean la conducerea Serviciului, înlocuindu-l cu procuroarea Felicia Popovici.