Fostul şef al Casei de Pensii Bihor, protectorul medicilor care-i "taxau" pe pensionarii de boală, condamnat la închisoare

S-a pronunţat primul verdict în cazul fostului şef PSD-ist al Casei de Pensii Bihor, Leontin Ţîrle, trimis în judecată de DNA Oradea pentru că lua bani şi foloase necuvenite de la şpăgarii Serviciului de Expertiză Medicală, care avizau doar contra cost dosarele pentru pensionarii de boală.

Ţîrle a fost condamnat la 5 ani şi 4 luni de detenţie, iar vreme de 5 ani după executarea pedepsei principale are interdicţie de a ocupa funcţii de conducere într-o instituţie publică, dar şi de a exercita profesia de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. 

Potrivit soluţiei pronunţate de judecătoarea Ileana Anastasiu de la Tribunalul Bihor, instanţa a dispus confiscarea sumei de 8.400 euro, mita încasată de Ţîrle, acesta fiind obligat totodată să plătească 6.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Hotărârea judecătorească nu este definitivă. Ea poate fi atacată, cu apel, în 10 zile de la comunicare.

Tătucul şpăgarilor

După cum BIHOREANUL a mai scris, Leontin Ţîrle a fost trimis în judecată în 2016 de actualul procuror şef al DNA, Felicia Popovici, fiind acuzat de corupţie într-un caz celebru, care viza 10 medici şi asistenţi de la Serviciul de Expertiză Medicală din cadrul Casei de Pensii Bihor, prinşi condiţionând emiterea deciziilor de pensionare de şpăgi, percepute atât de la bolnavii închipuiţi, cât şi de la oameni cu probleme de sănătate reale.

Concret, potrivit rechizitoriului emis pe numele lui Ţîrle, acesta a primit de la medicii Emilia Cun, Anca Grigorescu, Ana Guţ, Ovidiu Pleşa şi Vasile Sălăjan sume de bani cuprinse între 300-700 euro (în total 8.400 euro) şi foloase necuvenite (pizza şi whisky), banii fiind oferiţi directorului ca să închidă ochii la manevrele medicilor, dar şi să-i ajute să "producă".

Ţîrle, a arătat procurorul, a ignorat controalele inspectorilor veniţi din capitală, care au indicat că, între anii 2011-2015, nu mai puţin de 8.863 de expertize medicale au fost efectuate de medicii experţi în perioada în care aceştia erau, teoretic, în concediu de odihnă. Alte deficienţe, găsite în cazul tuturor cabinetelor de expertiză medicală, au fost că medicii nu au respectat arondarea teritorială a populaţiei, nici programul de lucru.

Pe-o mână

Cea mai profitabilă colaborare a avut-o directorul Casei de Pensii Bihor cu Vasile Sălăjan, cel care, ca şef al Serviciului Expertiză Medicală, aviza încadrarea în grade de invaliditate la emiterea deciziei de pensionare. Şi, ca urmare, încasa cele mai mari şpăgi, între 200 şi 400 euro "pe bucată".

Pentru a-l ajuta, PSD-istul şi-a încălcat cu bună ştiinţă sarcinile de serviciu, ţinând ascunsă încă din ianuarie 2013 o decizie a conducerii Casei Naţionale de Pensii care statua că încadrarea în grade de invaliditate se face fără avizul medicului şef al Serviciului. Ca urmare, deşi n-ar mai fi trebuit să aibă un rol decisiv, Sălăjan a continuat să încaseze şpăgile mai mari, iar răsplata a fost pe măsură.

Recompensa? Sălăjan i-a dat lui Ţîrle câte 500 euro de Paşti, de Crăciun şi de ziua lui, iar între sărbători cotiza regulat sume mai mici, zilnic ori săptămânal. "Toate aceste împrejurări confirmă faptul că sumele de bani nu reprezentau simple cadouri oferite în mod obişnuit cu ocazia unei zile de naştere, ci constituiau o parte a unei practici constante, tocmai în considerarea ideii că Ţîrle Leontin cunoştea că medicii primeau sume de bani cu titlu de mită de la pacienţi", se preciza în actul de acuzare.

Unii condamnaţi, alţii în anchetă

Şeful Serviciului Expertiză Medicală, Vasile Sălăjan, colegii săi medici Emilia Cun, Anca Grigorescu, Ana Guţ şi Ovidiu Pleşa, plus asistenţii Gianina Ţigan, Pelle Johannes Ladislaus, Violeta Coşa, Monica Teodora Ignat şi Ioana Precup au ajuns în atenţia organelor de anchetă în vara anului 2015, fiind acuzaţi că evaluau pensionarii pe şpăgi, iar pe cei care nu cotizau fie îi retrogradau, fie le respingeau de-a dreptul solicitările, chiar dacă pensia li se cuvenea.

Cercetările în dosar au fost declanşate de poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea Parchetului Bihor, bazându-se în bună măsură pe înregistrări ambientale realizatre în birourile medicilor, care arătau explicit cum aceștia preluau șpăgile. Ancheta a fost transferată ulterior la DNA Oradea, unde a fost "ruptă" în 5 dosare separate, câte unul pentru fiecare cuplu medic - asistent. 

Dintre acestea, până acum au ajuns în faţa instanţei doar două: în ianuarie 2016, DNA i-a trimis în judecată pe Ovidiu Pleşa şi asistenta sa, Monica Ignat. În timp ce medicul a fost condamnat la 3 ani de închisoare în regim de detenţie și încarcerat, asistenta lui a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare.

Ulterior, pe 15 noiembrie 2016, a ajuns în faţa instanţei şi doctoriţa Anca Grigorescu respectiv asistentul medical Pelle Johannes. Grigorescu a fost condamnată definitiv pe 1 iunie 2018 la 2 ani de detenţie și încarcerată, iar asistentul s-a ales cu 3 ani de închisoare, dispusă însă cu suspendare pe o perioadă de probă de 3 ani.