Federația Internațională de Judo îi primește din nou pe ruși la competiții sub propriul drapel. Ucraina cere CIO să intervină

Federația Internațională de Judo (IJF), condusă bihoreanul Marius Vizer, a decis reintegrarea completă a sportivilor ruși, care vor putea concura din nou la competițiile internaționale sub propriul drapel. Hotărârea, votată joi de Comitetul Executiv IJF, intră în vigoare odată cu Grand Slam-ul de la Abu Dhabi din 2025, programat să se desfășoare în perioada 28-30 noiembrie, și a stârnit deja reacția negativă a Comitetului Olimpic Național al Ucrainei.

Participarea sportivilor ruși sub propriul drapel reprezintă o premieră din 2022 și până în prezent, de la izbucnirea războiului din Ucraina, anunță Golazo.ro. În iunie 2025, și bielorușii au fost reintegrați complet, la Campionatele Mondiale de la Budapesta.

Argumentele IJF

Într-un comunicat postat pe site-ul IJF, forul condus de Marius Vizer afirmă că a gestionat „o perioadă de presiune geopolitică semnificativă cu responsabilitate măsurată”, subliniind că sportul „trebuie să rămână neutru, independent și liber de influența politică”. Federația arată că revenirea sportivilor ruși „este așteptată să îmbogățească competiția”, menționând statutul istoric al Rusiei în judo. Decizia include permisiunea folosirii drapelului, imnului și însemnelor naționale.

„În urma evoluțiilor recente, inclusiv restabilirea reprezentării naționale complete pentru sportivii belaruși, FIJ consideră că este acum oportun să permită participarea sportivilor ruși în condiții egale. Din punct de vedere istoric, Rusia a fost o națiune lider în judo-ul mondial, iar revenirea lor completă este așteptată să îmbogățească competiția la toate nivelurile, respectând în același timp principiile FIJ de corectitudine, incluziune și respect. FIJ își menține angajamentul de a trata toți membrii săi în mod egal, fără discriminare, conform Cartei Olimpice și principiilor sportului care afirmă că sportul trebuie practicat și reprezentat fără niciun fel de discriminare. Sportul este ultima punte care unește oamenii și națiunile în situații și medii de conflict foarte dificile. Sportivii nu au nicio responsabilitate pentru deciziile guvernelor sau ale altor instituții naționale și este datoria noastră să protejăm sportul și sportivii noștri”, se arată în comunicat.

„Sportul trebuie să rămână neutru, independent și liber de influența politică. Judo, înrădăcinat în valorile păcii, unității și prieteniei, nu își poate permite să devină o platformă pentru agende geopolitice. Decizia de a restabili reprezentarea națională deplină reflectă încrederea FIJ în garanțiile sale etice, precum și în forța și integritatea acestui sport”, mai arată comunicatul, care subliniază că „judo-ul promovează întotdeauna prietenia, respectul, solidaritatea și pacea”.

Președintele Federației Ruse de Judo, Sergey Soloveitchik, a salutat decizia luată. „Mulţumim IJF pentru această decizie atât de mult aşteptată, justă şi curajoasă”, a transmis el, conform Golazo.

Reacția Ucrainei

Decizia FIJ a stârnit reacția Comitetului Olimpic Național al Ucrainei (NOC), care a anunțat la scurt timp că a trimis o scrisoare oficială de protest către CIO (Comitetul Olimpic Internațional).

Forul ucrainean reclamă că decizia contrazice recomandările CIO din 28 martie 2023, care interzic în mod expres folosirea simbolurilor naționale ale statului agresor. „O încălcare similară a avut loc deja în iunie 2025, când FIJ a permis sportivilor belaruși să poarte drapelul național”, arată NOC.

Organizația avertizează că astfel de acțiuni „creează un precedent periculos pentru toate sporturile mondiale”. „Federația Rusă continuă războiul împotriva Ucrainei, atacând zilnic civili, sportivi, antrenori și copii; sute de instalații sportive din Ucraina au fost distruse. În astfel de condiții, orice „normalizare” a prezenței reprezentanților statului agresor sub simboluri naționale legitimează de fapt acțiunile acestora și ignoră consecințele reale ale războiului”, se arată în mesajul Comitetului Olimpic Național al Ucrainei.

CNO a cerut Comitetului Internațional Olimpic să intervină în situație și să ia toate măsurile necesare pentru a preveni implementarea deciziei FIJ.

Vizer și relația cu Putin

Marius Vizer, considerat în trecut un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin (care practică judo de la 11 ani), a fost cel care, în martie 2022, a decis suspendarea acestuia din funcția de președinte onorific IJF. Decizia a marcat o distanțare bruscă, redenumită drept „o trădare” de unii apropiați ai celor doi, notează Golazo.ro.

Suspendarea a coincis, însă, cu decizia de a permite sportivilor ruși și belaruși să participe la competiții doar ca atleți neutri, ceea ce a atras critici și boicotul Ucrainei.

Sursa citată amintește că relația dintre Vizer (67 de ani) și Putin (73 de ani) datează din 1999, când s-au întâlnit la un eveniment de judo la Moscova. De-a lungul anilor, cei doi au întreținut o legătură strânsă, Vizer numindu-l în 2012 „ambasador perfect al sportului”. În 2019, Putin a vizitat sediul IJF de la Budapesta pentru a-l sprijini public pe președintele federației internaționale.

Într-un interviu acordat BIHOREANULUI în 2017, Vizer a definit relația cu liderul rus drept „o relaţie de prietenie sportivă”. „Eu vreau să rămân în limitele fair play-ului şi ale sportului, n-aş vrea să comentez aspecte politice”. Acesta a apreciat și investițiile Rusiei în sport, considerate „un factor de educaţie mintală, fizică, socială a naţiunii”.