Dacă aţi fi ambasadorul Africii de Sud ori Republicii Democratice Congo – state bogate în resurse naturale, ori al Indiei, Egiptului sau Indoneziei – în plină dezvoltare, v-ar interesa să aflaţi câţi ortodocşi sunt în Bihor, câte bazine hidrografice are judeţul şi câte locuri sunt în Aula Magna a Universităţii din Oradea? Sau, dimpotrivă, atunci când ajungeţi într-un loc nou aţi şti deja, predocumentându-vă, ce trebuie ştiut despre acel loc şi aţi profita de şedere pentru a stabili şi dezvolta relaţii economice, culturale, educaţionale?
Din păcate, o iniţiativă bună a Ministerului de Externe, care cu ocazia Centenarului organizează vizite în ţară pentru Corpul Diplomatic de la Bucureşti, rămâne în cea mai mare parte o formă fără fond, arătând că "avem" una şi alta, dar fără a ieşi din izolare şi din provincialism. Concluzia vine după ce la Prefectura Bihor a avut loc vineri dimineaţă, pe parcursul a două ore, o întâlnire între 27 de ambasadori, oficialităţi locale, reprezentanţi ai instituţiilor publice deconcentrate ale Guvernului în judeţ şi ai mediului de afaceri local.
Din Cluj la Oradea către Timişoara
Cei 27 de ambasadori reprezintă Algeria, Lituania, Iordania, Cehia, Israel, Malayesia, RPD Congo, Tunisia, Algeria, Africa de Sud, Muntenegru, Irak, Chile, Slovacia, Indonezia, Federaţia Rusă, India, Bulgaria, Armenia, Mexic, Peru, Egipt, Portugalia, Nigeria, Georgia, Pakistan şi Sudan, ajungând la Oradea în cea de-a treia sesiune de vizite organizată de MAE (după Iaşi şi zona Maramureşului), urmând ca sâmbătă să se îndrepte spre Arad şi de acolo către Timişoara.
Scopul vizitei este de a oferi posibilitatea diplomaţilor să se documenteze "în teren" şi de a promova legături comerciale, culturale, educaţionale şi de orice altă natură între zonele pe care le vizitează în România şi ţările lor.
De notat că, deşi au lipsit ambasadorii SUA, Germaniei, Franţei, Italiei, Spaniei, Coreii de Sud, Japoniei, Braziliei, Canadei şi altor state mari şi importante din diverse motive, pentru gazde a fost o oportunitate de a "vinde" potenţialul local în orice domeniu de activitate. Nu toţi au înţeles, însă, să facă altceva decât să sufoce musafirii cu cifre...
Sfânta statistică
În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul Ioan Mihaiu a urat bun venit celor 27 de ambasadori vineri dimineaţă, la sediul instituţiei, făcând apoi o prezentare geografică, socială, confesională, economică şi turistică a judeţului.
Astfel, ambasadorii care nu au avut această curiozitate au putut afla că Bihorul este al şaselea judeţ ca mărime a suprafeţei, că are 51 de instituţii deconcentrate, o populaţie de 620.000 locuitori, din care 220.000 în Oradea şi 180.000 activă, că 69% sunt români, câţi sunt ortodocşi, catolici, reformaţi şi protestanţi.
Tot prefectul le-a explicat că Bihorul este pe locurile 8-10 la indicatorii economici, că PIB-ul judeţului a crescut în ultimii 10 ani cu 60%, că la infrastructură stăm bine în ce priveşte drumurile naţionale şi judeţene (nu şi cu autostrăzile), că potenţialul în agricultură şi turism este uriaş, ba chiar şi că portughezul Cristofor Columb, când a navigat spre America, a folosit "tabelele de la Oradea", unde în secolul XV era stabilit Meridianul Zero.
La fel, preşedintele Consiliului Judeţean, Pasztor Sandor, le-a povestit oaspeţilor câte bazine hidrografice are judeţul, iar preşedintele Senatului universitar, Sorin Curilă, despre baza materială a instituţiei, inclusiv câte facultăţi, departamente, cadre didactice, studenţi, ba şi număr de locuri are Aula Magna şi câte săli de seminar şi terenuri de sport deţine.
Zgârcit la vorbă, primarul Ilie Bolojan s-a rezumat să mulţumească ambasadorilor pentru vizită şi în special celor ai statelor cu investitori la Oradea, spunând că "pentru a nu dubla timpul şi din respect pentru dumneavoastră" le va vorbi despre oraş în timp ce îl vor vizita.
"Cum vă păstraţi tinerii în ţară?"
Trei dintre cei 27 de diplomaţi, invitaţi de prefect să se adreseze celor prezenţi, au preferat să fie mult mai pragmatici decât majoritatea gazdelor, dovedind că "time is money", dar şi că diplomaţia însăşi este mult mai mult decât audierea unor prezentări seci.
Reprezentantul Indoneziei, de pildă, a arătat că vrea să profite de prezenţa la Oradea pentru a invita "tinerii oameni de afaceri" de aici să folosească oportunităţile de afaceri pe care doreşte să le medieze către Sud-Estul Asiei, spunând că doreşte să fie "un canal", adică o punte între mediul de afaceri de aici şi cel din ţara sa.
Ambasadorul Lituaniei a întrebat dacă există legături de înfrăţire între Oradea şi oraşe din ţările nordice, dar şi "cum vrea România să-şi păstreze în ţară tinerii educaţi", primarul răspunzându-i la prima întrebare că oraşul are asemenea legături cu localităţi din vestul Europei, dar este gata să iniţieze şi dezvolte legături punctuale cu orice oraş "unde lucrurile se fac mai bine decât la noi".
În ce priveşte a doua întrebare, o primă parte a răspunsului a dat-o tot edilul, care a anunţat că "în acest an vom lansa programul Realizează-te în Oradea!", în cadrul căruia municipalitatea va oferi burse pentru liceeni şi cazare gratuită pentru specialiştii IT, însă a precizat că pentru ca românii să rămână în propria ţară şi o parte din cei plecaţi să se întoarcă este nevoie de politici guvernamentale adecvate.
Ulterior, prefectul l-a completat pe Bolojan afirmând că Guvernul a majorat salariile medicilor tineri de la 300 de euro la aproape 1.000 de euro, astfel că aceştia nu mai părăsesc ţara.
"Unde este România?"
Ambasadorul Egiptului, care şi-a luat notiţe pe aproape toată durata întâlnirii, a încercat, fireşte că în mod elegant, să îi conştientizeze pe cei prezenţi asupra faptului că românii, în frunte cu conducătorii lor, pariază pe mize mici, fără a încerca să conteze prea mult dincolo de graniţele cel mult ale Europei.
"Sunteţi satisfăcuţi să aveţi succes în plan local sau regional sau vă gândiţi să întreprindeţi ceva la nivel internaţional?", a întrebat el oamenii de afaceri, precizând că în prezent Orientul Mijlociu este în plină reconstrucţie, dar nu există companii de profil din România prezente pe această piaţă uriaşă. "Unde este România? Unde sunt companiile dumneavoastră de construcţii, unde sunteţi voi, românii?", a insistat diplomatul, subliniind că "noi, ambasadorii, suntem gata să vă introducem pe cei care doriţi să participaţi şi să dezvoltaţi afaceri" peste hotare.
Fără răspuns
În condiţiile în care nimeni nu a tradus întrebările ambasadorilor, prefectul Ioan Mihaiu nici nu a realizat importanţa acestora, imediat ce reprezentantul Egiptului s-a oprit anunţând că îi "dă cuvântul" preşedintelui Federaţiei Patronilor din Bihor şi al Uniunii Naţionale a Patronatului din România, Ioan Lucian.
Impoliteţea a fost "reparată" doar după ce reporterul BIHOREANULUI i-a sugerat să ceară traducerea luării de poziţie a diplomatului, îdeoarece nu toţi oamenii de afaceri din sală cunosc limba engleză, iar întrebarea pusă de ambasadorul Egiptului era una profundă.
Inutil de adăugat că, totuşi, acesta a rămas fără răspuns din partea oficialilor, grăbiţi să-i ghideze pe musafiri prin oraş, pentru a se arăta gazde bune. O fi şi acesta tot un răspuns: "ai noştri" sunt ospitalieri, dar cam atât...
.jpg "Resturi dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în județul Tulcea. MApN continuă căutările")
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.