După ei, potopul! Bugetul Consiliului Județean Bihor acoperă cheltuielile numai până la alegeri

Cea mai importantă "lege" locală din 2020, pe care Consiliul Judeţean se pregăteşte s-o adopte luna aceasta, indică falimentul actualei administraţii: proiectul bugetului pe anul în curs e pe minus, cheltuielile atârnând mai greu decât veniturile.

Pentru prima oară sistemul de asistenţă socială este finanţat doar până la jumătatea anului, aşa că viitoarea conducere va trebui să procure diferenţa din pământ, din piatră seacă. În schimb, în ciuda evidentei lipse de bani, sume mari continuă să fie orientate netransparent spre entităţi a căror existenţă nu se justifică decât ca "aziluri" pentru clientela celor două partide care conduc Bihorul, PSD şi UDMR.

Buget diminuat

Pus în dezbatere pe site-ul CJ la începutul lunii, proiectul bugetului Judeţului avertizează la articolul 9: "Cheltuielile prevăzute în bugetul pe 2020 reprezintă limite maxime care nu pot fi depăşite, CJ Bihor va asigura ordonatorilor de credite din subordine deschiderile de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli numai în funcţie şi proporţional cu veniturile încasate".

Pe înţelesul tuturor, atenţionarea preluată din Legea finanţelor publice locale spune că Judeţul nu poate cheltui mai mult decât prevede bugetul, fiind un îndemn la disciplină financiară şi chibzuinţă, mai motivat acum ca oricând: dacă anul trecut execuţia bugetară a fost de 473,538 milioane lei, pe 2020 propunerea este de numai 403,977 milioane lei, doar 85,31% comparativ cu anul precedent.

De altfel, în ianuarie, vicepreşedintele CJ responsabil peste Direcţia Economică, Traian Bodea, avertiza că Judeţul va avea mai puţini bani. Dacă în 2019 primea de la bugetul central 169,632 milioane lei din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, anul acesta va primi doar 67,033 milioane lei, deci cu 102 milioane lei mai puţin.

Diferenţa per total va fi, totuşi, ceva mai mică, de 60 milioane lei, întrucât, pe de altă parte, CJ va primi de la bugetul de stat, în premieră, 40 milioane lei pentru instituţiile de cultură. Cert este, cum întărea şi preşedintele Pásztor Sándor la prima şedinţă de CJ din acest an, că nu sunt acoperite toate cheltuielile de funcţionare.

Mărinimie neschimbată

Diminuarea transferurilor de la centru ar fi trebuit să îndemne conducerea CJ la cumpătare în cheltuieli, dar aceasta se pregăteşte să procedeze fix pe dos. Încă de la articolul 1, deci înaintea oricărei împărţeli pentru investiţii, proiectul prevede că din bugetul Judeţului "se aprobă cheltuieli" pentru mai multe "asociaţii/fundaţii" care, de fapt, sunt tot structuri ale CJ mari consumatoare de bani, fără rezultate însă.

Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar, de pildă, care trebuia să atragă finanţări din Programul Ro-Hu şi din care Primăria Oradea s-a retras în 2016 tocmai fiindcă n-a fost în stare de aşa ceva, dar care de atunci şi-a triplat schema de personal, va primi 1 milion lei. Asociaţia pentru Managementul Destinaţiei, o altă entitate care şi-a umflat organigrama în ultimii trei ani, va primi 2,5 milioane lei, iar Agenţia pentru Dezvoltare Durabilă, care a produs doar proiecte pentru construirea de bazine didactice de înot, alte 3,5 milioane lei.

Asociaţia Ecolect, care pune în aplicare cel mai important proiect din ultimele trei decenii, lansat încă de acum zece ani şi valorând peste 100 milioane lei, va primi doar 310.000 lei, pe când Asociaţia Ecoland, care produce electricitate pe biomasă la Săcueni, va primi 3 milioane lei. Culmea, consilierii judeţeni vor fi chemaţi să voteze fără a şti nici măcar câţi angajaţi au toate aceste structuri şi câţi bani se duc, de fapt, doar pe salarii. Asta, în timp ce pentru Parcurile Industriale proiectul de buget nu prevede, pur şi simplu, niciun leu.

Estimări umflate

2020 fiind an electoral, conducerea CJ Bihor promite mai multe investiţii, iar pentru a avea credibilitate a umflat prognoza de venituri. Un indiciu e propunerea de aprobare a "sumelor de încasat ca subvenţii pentru lucrări pe drumuri judeţene de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Dezvoltării Durabile, în cuantum de 24,297 milioane lei". Finanţarea PNDL cu o creştere de 364,13% este vădit exagerată în condiţiile în care în 2019 suma a fost de doar 6,672 milioane lei.

Nu este, însă, singurul venit prognozat cu exces de optimism: în ce priveşte sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului, de pildă, se prevede tot o creştere neverosimilă, de 58,82% (de la 36,667 milioane lei la 58,236 milioane lei).

De ce se întâmplă asta? Pentru că multe cheltuieli vor fi mai mari decât anul trecut şi se creează aparenţa acoperirii lor: de exemplu, pentru "autorităţi executive" creşterea de cheltuieli va fi de 3,81% (de la 24,615 milioane la 25,553 milioane lei), pentru învăţământ de 21,56% (de la 17,980 la 21,857 milioane lei), iar pentru sănătate de 120,82% (de la 6,403 la 14,140 milioane lei).

DGASPC, pe jumătate

În schimb, pentru prima oară, cheltuielile pentru asistenţa socială, în cuantum de 84,285 milioane lei, sunt prevăzute în bugetul Judeţului doar până la jumătatea anului, mai precis până în luna iunie, când vor avea loc alegerile locale în urma cărora, aproape cert, CJ Bihor va avea o altă conducere.

Proiectul pe 2020 prognozează cheltuieli de 84,285 milioane lei (mai puţin decât anul trecut, când au fost de peste 94 milioane lei), deşi doar cheltuielile de salarizare a angajaţilor DGASPC se vor majora de la 67 la 90 milioane lei, conform Legii salarizării din 2018. Cu toate astea, în proiect cheltuielile de salarizare au fost fixate la doar 52,600 milioane lei, aşa încât viitoarea conducere a CJ va trebui să facă rost la rectificarea bugetului de o sumă aproape egală cu cea prevăzută acum.

Lipsa de reformă

"Cu tot cu banii de la centru, bugetul Judeţului este de patru ori mai mic decât al Primăriei Oradea", spune vicepreşedintele Traian Bodea, nemulţumit că CJ nu poate acoperi finanţarea DGASPC pe tot anul, iar asta din cauza Guvernului, care trebuia să contribuie cu 90% din necesar şi asigură doar 17,5%, dar şi din cauza a ceea ce  chiar el numeşte "lipsa de reformă administrativă care face ca aparatul de stat să consume enorm".

Bodea a declarat BIHOREANULUI că, pentru a face economii, CJ intenţionează să desfiinţeze, "cel mai probabil în martie", Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte, care la fel ca Direcţia Social-Comunitară n-a făcut în ultimii ani decât să preia bani din bugetul Judeţului pentru a-i împărţi la diverse ONG-uri. Ca atare, în proiectul de buget, nici pentru DSC şi nici pentru DDIP nu e prevăzută nicio alocare.

Tot pentru a se reduce din cheltuieli, s-a discutat despre comasarea Şcolii Francisc Hubic (căreia i-au fost alocaţi 2,603 milioane lei) cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (0,949 milioane lei). Sursele BIHOREANULUI susţin, însă, că planul a fost abandonat, din motive de... orgolii: Şcoala Francisc Hubic sărbătoreşte anul acesta Centenarul...

În rest, însă, conducerea CJ nici măcar nu a luat în calcul alte restructurări ori reducerea, pur şi simplu, a personalului, recunoaşte Bodea. Probabil o va face, de nevoie, viitoarea conducere, care va găsi conturile goale...

LISTA DE INVESTIŢII
Rostogolire de anii trecuţi

Programul de investiţii al CJ pe 2020 prevede cheltuieli de 139,165 milioane lei, grosul fiind pentru cofinanţarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile, cum ar fi proiectul strategic pe sănătate (8,066 milioane lei), modernizare Traseul regional Transilvania de Nord - Drumul Apusenilor (41,59 milioane lei), continuarea lucrărilor la Muzeul Ţării Crişurilor (9,3 milioane lei) ori construirea unui campus şcolar pentru învăţământ special în Oradea (3,4 milioane lei).

O a doua categorie de investiţii planificate în acest an este cea a lucrărilor "rostogolite" din anii trecuţi, nefinalizate (reabilitare DJ 792 Beliu – Tinca – Leş, în valoare de 1,9 milioane lei; reabilitare DJ 767 Vârciorog – Dobreşti, 10,54 milioane lei; reabilitare DJ 767A Uileacu de Criş – Bălaia – Burzuc – Sârbi, 2,3 milioane lei), iar o alta vizează obiective efectiv refuzate anii trecuţi, dar puse pe masă acum, în an electoral (ca de pildă transformarea fostei Policlinici Mari în sediu al CJ (alocarea fiind, însă, derizorie, de numai 1 milion lei). În fine, tot la capitolul investiţii sunt trecute mai multe studii şi proiecte.

OPACITATE
heltuieli ascunse

Cel mai activ reprezentant al opoziţiei liberale din CJ în chestiuni de finanţe, Călin Gal (foto), acuză conducerea CJ de lipsă de transparenţă în proiectul de buget, miza fiind mascarea unor cheltuieli nelegale sau imorale.

"Proiectul postat pe site este prezentat numai sintetic, nu şi pe conturi analitice, ca să arate la fiecare instituţie pe ce merg banii", acuză Gal, adăugând că "adevărul adevărat îl vom cunoaşte abia după rectificarea bugetului, în vară".

La fel, aminteşte el, s-a întâmplat şi anul trecut, când în buget s-au prevăzut bani la capitolul "Dezvoltare" pentru Agenţia de Management al Destinaţiei, iar la rectificare s-a descoperit că "dezvoltarea" ar fi fost, de fapt, achiziţionarea de către AMD a fostului motel Contele Dracula de la Şuncuiuş şi a unei cabane din Padiş.