După ce Consiliul Național de Etică l-a „spălat” pe Bode, șeful instituției a demisionat, acuzând că decizia CNE „contrazice flagrant etica cercetării”

După ce Consiliul Național de Etică a decis să dea un verdict dubios în cazul ministrului Apărării Lucian Bode, stabilind că acesta n-a plagiat în teza de doctorat, ci doar n-a pus bine ghilimelele, președintele acestui for, profesorul clujean Dacian Dragoș, a demisionat.

„Incompatibilitate iremediabilă”

Într-o scrisoare publicată pe pagina de Facebook a CNE și adresată ministrului Cercetării, Sebastian Burduja, Dragoș a acuzat că recenta hotărâre „contrazice flagrant etica cercetării”.

Potrivit lui Dragoș, motivul demisiei este „incompatibilitatea iremediabilă a principiilor mele cu recenta Hotărâre 40/2023, adoptată fără participarea reprezentanților UBB, care contrazice flagrant atât etica cercetării promovată de Universitatea Babeș-Bolyai cât și cea promovată constant până acum de CNECSDTI sub conducerea mea”.

Ca reprezentant al Universității Babeș-Bolyai, instituție unde Bode și-a dat doctoratul și care deja a emis o decizie de plagiat asupra lucrării, Dacian Dragoș n-a făcut parte din comisia CNE care a analizat cazul. În opinia lui, însă analiza trebuia să fie simplă: „dacă sunt paragrafe a căror sursă nu este citată sau paragrafe copiate cuvânt cu cuvânt din română fără utilizarea ghilimelelor ne aflăm în prezența plagiatului”.

Președintele demisionar al CNE a mai spus că hotărârea din cazul lui Bode, care spune că „nu este niciun plagiat”, contrazice atât decizia UBB, cât și practica anterioară a forului național.

„Fiind indisolubil legat de universitatea mea și de spiritul acesteia, nu pot să fiu de acord cu această dihotomie și să acționez diferit in împrejurări similare. Prin urmare, ar fi imposibil să menținem o practică unitară la CNECSDTI în analiza unor sesizări viitoare, deoarece ar trebui să ignorăm mereu existența Hotărârii 40/2023”, a mai scris Dragoș.

I-au găsit și scuze lui Bode

Hotărârea 40/2023 a CNE are la bază o analiză făcută pe doar 27 de pagini din lucrarea de doctorat a lui Lucian Bode și pe o parte din grafice, iar concluzia este că autorul are „mari inconsistențe” în stilul de citare ori că „citarea este defectuoasă”.

„Cea mai frecventă problemă este existența preluării de text, inclusiv prin traducere din limba engleză, și pentru care nu s-au folosit ghilimelele, însă sursa din care s-a preluat este de cele mai multe ori citată corespunzător”, se arată în decizie.

Membrii CNE i-au găsit și scuze lui Bode: „Cartea conține un număr extrem de mare de surse citate, ceea ce dovedește faptul că autorul nu a dorit să inducă în eroare asupra paternităţii informaţiilor folosite”.

În plus, prin faptul că teza de doctorat are multe referințe bibliografice, CNE a stabilit că intenția autorului a fost „de a face o sinteză dintr-un volum mare de informație, având o contribuție directă limitată”.

Drept urmare, forul din subordinea Ministerului Cercetării a stabilit că lucrarea nu este plagiată, iar Lucian Bode nu se face vinovat de nimic. Ministrului i se recomandă și să publice o erată, cu greșelile de citare.

Această hotărâre a fost votată de 18 membri ai CNE, în timp ce unul s-a abținut.

Decizia Consiliului Național de Etică este în contradicție cu cea a Universității Babeș-Bolyai, care la începutul anului a stabilit că suspiciunile de plagiat în cazul lui Bode „se confirmă în marea lor majoritate” și a cerut retragerea cărții publicate pe baza tezei de doctorat.

Hotărârea CNE:

Atac la Emilia Șercan

Jurnalista Emilia Șercan a fost cea care a deconspirat plagiatul comis de Bode, arătând într-un articol publicat pe site-ul PressOne.ro, că ministrul Apărării a plagiat 65 din cele 194 de pagini ale tezei sale de doctorat, adică un procent de 18,5%, dar și 6 ilustrații.

În plus, jurnalista a mai aratat că lucrarea este lipsită și de valoare științifică: „Nu are o ipoteză de lucru, nu are un corpus de cercetare clar și nicio metodologie convingătoare. În plus, nu are o parte de cercetare propriu-zisă”. 

După decizia CNE, pe care a catalogat-o ca fiind „mizerabilă”, Șercan a avertizat că mediul academic românesc va dovedi de-aici înainte că este „plin de erori de citare, noul eufemism al plagiatului”. „Eratori, nu plagiatori”, a scris jurnalista, pe Facebook.

În urma acestui mesaj, un membru al CNE, Virgil Alexandru, care este și profesor la Universitatea București, la fel ca Emilia Șercan, a cerut ca jurnalista să fie anchetată la rândul ei. „Comisia de Etică a Universității București ar putea să se autosesizeze cu privire la afirmațiile publice ale d-nei lector Șercan după aflarea H40 a CNECSDTI și să ne spună dacă e un comportament etic dpdv academic. Dacă nu o face sau dacă decide că e etic, atunci să știm toți că aceasta e abordarea UB și să ne pregătim vocabularul adecvat și stilistica”, a scris profesorul pe pagina sa de Facebook.

După reacții negative în spațiul public, Virgil Alexandru și-a șters mesajul, scrie presshub.ro.