URMĂREȘTE-NE PE
JOI, 24 SEPTEMBRIE 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Mi-ar fi plăcut să asist la o dezbatere publică a candidaţilor la Primăria Oradea. Dacă mulţi ar fi fost curioşi să vadă cum îl încolţesc chalengerii pe favoritul Florin Birta, eu aş fi vrut să aflu şi alte lucruri care pot determina viitorul urbei. Am constatat, din programele prezentate, că niciun candidat n-a spus clar ce va face cu proiectele în derulare, cu cele ce urmează să înceapă şi cu cele aflate doar în faza de început. Să fie acesta un semn că distinşii contracandidaţi ai liberalilor nici nu-şi imaginează să ajungă la butoanele Primăriei?
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Nu cred că există zi în care diverşi politicieni şi colegi de-ai lor din administraţie să nu cadă acest examen. Iar liberalii - zic de ei fiindcă ei sunt acum la butoane - nu fac, din păcate, excepţie. Prima zi a anului şcolar a fost cea în care şi-a luat un 4 chiar şeful Inspectoratului Şcolar Bihor, Virgil Blage, prin interdicţia stupidă de a permite accesul jurnaliştilor în unităţile de învăţământ...
Zic şi eu
Adrian Cris
Oricât de greu ar pica unora, pronostichez că în bătălia pentru Primăria Oradea şi pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Bihor zarurile au fost aruncate. Cred, deci, cu variate argumente - politice, administrative, psiho-sociale, electorale - că viitorul primar se numeşte Florin Birta, iar viitorul preşedinte de judeţ Ilie Bolojan.
Vorba lu' Lulu
Lucian Cremeneanu
În curând, numărul oamenilor care vorbesc va bate numărul celor care ascultă, iar într-un final târziu al umanității, numărul celor care nu vor avea nimic de spus va fi tot mai aproape de zero. Trăim vremuri în care aproape nimeni nu mai ascultă ce are de spus altcineva, cel mult tace până când celălalt se oprește din vorbit, pentru ca apoi să-și dea drumul la gură.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Pe cine veţi vota în funcţia de primar al Oradiei pentru mandatul 2020-2024?










De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Potrivit acestui cod, autonomia locală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor. În condiţiile legii, se pot constitui autorităţi ale administraţiei publice locale şi la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cum este situația Municipiului București, împărțit în sectoare.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Leptospiroza este una dintre cele mai răspândite zoonoze (boli infecţioase ale animalelor care se pot transmite la om), existând cazuri în toate continentele, dar mai ales la tropice. Există cazuri de boală şi la noi. Boala este produsă de leptospire, care aparţin grupului de spirochete (bacterii spiralate), responsabile şi de alte boli, cum ar fi sifilisul, febra recurentă şi altele.
28 Ianuarie 2010, 12:21

Dragoste de avocată

Dragoste de avocată BLONDA ŞI DREPTUL. Relaţia avocat-client pe care Silvia Bochiş (foto stânga) o avea iniţial cu afaceristul Gheorghe Ghiurău (foto dreapta) s-a transformat cu timpul într-o idilă. Sentimentală fiind, nu-i de mirare că femeia a vrut să-şi folosească roba ca să recupereze din datoriile petrolistului către numeroşii creditori ai acestuia şi să împartă banii tot cu cel care i-a plătit, ani buni, onorarii grase
Dragoste de avocată PERSEVERENT. Iosif Hamos (foto) poate fi considerat un model de tenacitate, neezitând să se judece cu cei despre care consideră că l-au lezat, indiferent de rangul lor. În anii ‘90, el a dat în judecată atât Primăria, cât şi fosta SCCTI (Societatea Comercială de Construcţii şi Tranzacţii Imobiliare), condusă de vestitul Şerban Achim. În loc să-i retrocedeze casa naţionalizată de comunişti, municipalitatea a permis vânzarea imobilului, ajuns în proprietatea aceluiaşi Achim, care l-a transformat în terasă pentru Hotelul Gala. Hamos însă nu s-a dat bătut şi, în final, a câştigat procesul, chiar dacă i-a luat peste 10 ani din viaţă
Dragoste de avocată Silvia Bochiş
Dragoste de avocată Gheorghe Ghiurău
Dragoste de avocată Saşa Cercel
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Fost şofer de basculă până la Revoluţie, Gheorghe Ghiurău era în anii '90 un adevărat rechin al afacerilor cu produse petroliere. Cu timpul, însă, ele au început să-i provoace nu câştiguri, ci pierderi. Înşelându-şi partenerii şi-a atras adversitatea lor, iar dând tunuri inclusiv Fiscului a intrat în colimatorul organelor statului. Rezultatul? Din gloria de odinioară i-au mai rămas doar procesele intentate de-a lungul anilor.

Un asemenea dosar vizează chiar intrarea în faliment a celei mai importante firme pe care o deţine, societatea IFOR, ai cărei creditori încearcă acum să-şi recupereze banii de la petrolist. Iosif Hamos, unul din cei păgubiţi de Ghiurău, o acuză însă pe avocata lui, Silvia Bochiş, că încearcă să se dea la rându-i drept o victimă a afaceristului. Scopul? Prin ea, Ghiurău încearcă să-şi recupereze o parte din banii pe care IFOR încă îi mai are şi care, de drept, ar trebui împărţiţi celor pe care cu adevărat i-a ţepuit.

Asociat furat

Încurcăturile lui Hamos cu Ghiurău au început în aprilie 1994, înainte chiar ca cei doi să se fi cunoscut. În acel an, firma lui Hamos, Nexco Romoil SRL, s-a asociat cu IFOR SA (pe atunci cu capital de stat) şi cu Primăria Săcueni, pentru a construi în comună o staţie de combustibili.

"Terenul era al meu, clădirea staţiei am construit-o împreună, iar timp de 10 ani, până în 2004, urma să exploatăm staţia tot împreună, eu primind 50% din profit, IFOR 45% şi Primăria 5%", spune Hamos. Numai că în 1999 IFOR a fost cumpărată de la Fondul Proprietăţii de Stat de către Ghiurău. "Una din primele lui mişcări a fost să pună mâna pe staţia din Săcueni pentru a o exploata singur, susţinând că, în calitate de nou patron al IFOR, nu mai era obligat să respecte contractul încheiat înaintea privatizării", afirmă Hamos.

În octombrie 1999, Ghiurău şi un grup de "bodyguarzi" au descins la Săcueni pentru a ocupa staţia, confiscând mărfurile existente şi bunurile din dotare, şi punându-şi propriii angajaţi după ce i-a alungat pe cei vechi. "L-am reclamat la Parchetul Marghita pentru furt calificat, tulburare de posesie, loviri, distrugere şi abuz de încredere, dar procurorii l-au acoperit ani în şir", explică Hamos pentru BIHOREANUL.

Abia după lungi procese la Judecătoriile Marghita şi Oradea, la Tribunalul Bihor, la Curtea de Apel Oradea şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţele au decis că Ghiurău l-a păgubit pe Hamos, profitând singur de afacere. Ca urmare, deşi Ghiurău încă mai e judecat pentru faptele penale, pe cale civilă Tribunalul a stabilit, în 2004, că Hamos fusese prejudiciat de el cu 4,7 miliarde lei vechi şi că trebuia să-l despăgubească.

În cădere

04 Hamos (mare).jpgIosif Hamos (foto) spune că patronul IFOR nici nu s-a gândit să-i dea banii, astfel că în 2007 datoria depăşea, la valoarea actualizată atunci, suma de 8,5 miliarde. "În 2007 am aflat că Finanţele, la care IFOR nu-şi plătise dările mai mulţi ani, au cerut Tribunalului Bihor intrarea firmei lui Ghiurău în insolvenţă", afirmă Hamos. S-a îngrijorat: insolvenţa însemna că IFOR era în incapacitate de plată, iar el risca să nu-şi mai vadă banii deloc ori să primească doar o parte din ei. Asta deoarece atunci când o firmă este în insolvenţă, conducerea ei o preia, sub supravegherea unui judecător sindic, un administrator judiciar-lichidator, care stabileşte la cine are datorii acea firmă, care sunt sumele datorate, precum şi la ce nivel şi în ce ordine să fie plătite datoriile.

"M-a pus pe gânduri nu faptul că, la fel ca mine, alte 15 instituţii, firme şi persoane fizice au emis pretenţii băneşti de la IFOR prin aşa-numitele declaraţii de creanţă, dar mai ales că o declaraţie aparţinea concubinei lui Ghiurău, avocatei Silvia Bochiş, care susţinea că are de recuperat de la el onorarii neplătite de 5,5 miliarde de lei", povesteşte Hamos.

Îngrijorarea i-a sporit şi mai mult când a aflat că administratorul judiciar al IFOR era firma Crist Vest Audit, patronată de Szekely Maria, prietenă cu Bochiş şi, deci, susceptibilă că nu a verificat dacă suma pretinsă de avocată era "pe bune" sau inventată cu scopul de a-l ajuta pe Ghiurău să minimalizeze din pierderi. "Am descoperit că nora lichidatoarei, Szekely Carmen, a făcut stagiatura ca avocată tocmai la Bochiş, astfel că exista o incompatibilitate între cea care a depus declaraţia de creanţe şi lichidatoarea care trebuia s-o verifice", spune Hamos.

Turnată la DNA...

Hamos s-a adresat judecătorului sindic sub supravegherea căreia avea loc insolvenţa, cerând o expertiză care să stabilească dacă pretenţiile avocatei lui Ghiurău erau sau nu îndreptăţite. În câteva luni, expertiza contabilă s-a soldat cu rezultatul bănuit de Hamos: declaraţia de creanţă a Silviei Bochiş nu era reală.

"Pretenţiile ei nu erau însoţite de documente contabile justificative, ci doar de nişte aşa-zise contracte de reprezentare juridică între ea şi IFOR, toate trase de păr. Unele erau hârtii trase la xerox, semnate nu de administratorul IFOR, ci de o simplă membră a Consiliului de Administraţie al firmei, care nu avea dreptul să angajeze avocaţi. Nu aveau anexate facturi care să ateste că, la vremea emiterii, în anii 2002-2007, avocata îi ceruse lui Ghiurău să le achite. Mai mult, unele erau falsificate grosolan, fiind exprimate în lei noi, cu un an înainte ca Banca Naţională să anunţe că va trece la denominarea leului şi că vor exista lei vechi şi lei noi. Alte contracte erau trecute în declaraţia de creanţe de două ori", argumentează Hamos.

Expertul a respins o parte din contractele invocate de Bochiş, coborând pretenţiile acesteia de la 5,49 miliarde lei la 4,49 miliarde lei. Însă precizând, totodată, că fiind contabil şi nu expert judiciar, nu poate să se pronunţe cu privire la veridicitatea actelor aferente acestei sume, chiar micşorate.

Înarmat cu concluziile expertizei, Hamos a sesizat DNA, reclamând-o pe Bochiş pentru înşelăciune şi fals, iar pe lichidatoarea Szekely de abuz în serviciu, fiindcă a acceptat declaraţia de creanţe fără s-o verifice, aşa cum o obliga legea insolvenţei, doar în baza relaţiei de prietenie care o lega de avocată.

... "albită" din condei

La începutul anului trecut, procurorii DNA au constatat că, "dat fiind atât cuantumul foarte mare al creanţelor declarate de numita Bochiş Silvia, cât şi faptul că acestea nu sunt însoţite de documente justificative, există indicii privind comiterea infracţiunii de înşelăciune de către făptuitoare, constând în inducerea în eroare a celorlalţi creditori ai IFOR prin prezentarea de acte din care rezultă existenţa unei creanţe nereale".

04 Cercel.jpgConsiderând că nu este de competenţa sa, DNA a trimis dosarul la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea. Iar aici chestiunea a fost rezolvată în doi timpi şi trei mişcări de procuroarea Saşa Cercel (foto). "Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de declarare în fals a creanţelor, neexistând indicii sau probe că Bochiş Silvia ar fi cerut înregistrarea unei creanţe inexistente asupra averii debitorului IFOR, sau că lichidatorul Szekely Maria ar fi înlesnit fapta", a concluzionat procuroarea Cercel, fără să audieze măcar una din persoanele implicate.

În argumentarea rezoluţiei prin care a dispus neînceperea urmăririi penale a celor două femei, procuroarea arăta că, întrucât judecătorul sindic a dispus o expertiză pentru verificarea declaraţiilor de creanţă depuse de Bochiş, acest lucru "constituie o verificare mai aprofundată decât aceea pe care ar fi efectuat-o administratorul judiciar". Altfel spus, a ignorat amănuntul că Szekely era obligată din start să verifice veridicitatea pretenţiilor avocatei, precum şi faptul că, dacă Hamos nu solicita expertiza, declaraţia ei de creanţe ar fi rămas aşa cum fusese înregistrată, adică umflată.

De asemenea, procuroarea a interpretat că "expertiza nu constată săvârşirea faptei de a se fi solicitat admiterea unei creanţe inexistente". Şi aici Saşa Cercel a ignorat că nu un expert contabil trebuia să constate săvârşirea unei infracţiuni, ci procurorul, adică ea. În plus, a trecut cu vederea că, declarând creanţe nereale, chiar şi corectate ulterior de expert, în cauză tot rămânea de cercetat tentativa avocatei de a comite o înşelăciune.

Aşa că, nemulţumit de NUP-ul dat de procuroare, Hamos a făcut plângere la şeful Saşei Cercel, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Valentin Mirişan, care urmează să dea o soluţie. "Dacă nu sesizam judecătorul sindic, iar acesta nu dispunea o expertiză, pretenţiile avocatei lui Ghiurău rămâneau umflate. Reprezentantul Parchetului nici măcar nu a amintit de infracţiunea de falsificare a contractelor avocatei Bochiş", susţine în continuare Iosif Hamos.

Deontologia tăcerii

În ciuda insistenţelor BIHOREANULUI, lichidatoarea Szekely Maria a refuzat să se pronunţe cu privire la acuza că s-a făcut complice la o tentativă de înşelăciune prin faptul că nu a verificat declaraţia de creanţe a prietenei sale.

04 Bochis (mare).jpgSpre deosebire de ea, avocata Silvia Bochiş (foto) a acceptat discuţia şi a declarat, aşa cum era de aşteptat, că pretenţiile sale faţă de firma lui Ghiurău sunt 100% îndreptăţite. Chit că n-a putut explica de ce a antedatat contracte şi nici de ce pe unele le-a declarat de mai multe ori, pentru a umfla sumele pretinse. "Timp de cinci ani, l-am reprezentat în vreo 400 de procese, aşa că onorariile sunt total justificate", a spus Bochiş, motivând că, deşi între ea şi Ghiurău există şi o relaţie "intimă", adică de concubinaj, mai presus de aceasta este relaţia avocat-client, care o împiedică să intre în detalii. "Nu-mi permite codul deontologic al profesiei", a afirmat femeia, insistând pe de altă parte că tot legea profesiei de avocat chiar o împiedica să presteze fără a percepe onorarii.

Întrebată, la obiect, cum se face că vreme de atâţi ani nu şi-a cerut plata pentru aceste prestaţii avocaţiale, ci s-a trezit să le clameze abia când concubinul a intrat pe mâna creditorilor, Bochiş n-a mai putut da însă nicio explicaţie, ci s-a fixat asupra celui care o acuză deschis: "Hamos este un calomniator care vrea să se răzbune pentru că, inclusiv în procesul lui cu IFOR, tot eu l-am reprezentat pe Ghiurău".

O fi răzbunare, nu-i exclus, numai că bărbatul are şi motive, şi argumente. Aşa că, la fel ca până acum, chiar dacă va fi nevoie de alţi ani îndelungaţi de procese, speră în continuare că adevărul va ieşi la lumină.


PORTRET DE ŢEPAR

Ghiurău cel rău

Pe numele lui Gheorghe Ghiurău autorităţile au deschis în ultimii 10 ani mai multe dosare pentru săvârşirea unor infracţiuni economice şi a unor infracţiuni de violenţă, dar fără ca afaceristul să fi fost condamnat definitiv în niciunul din numeroasele procese.

04 Ghiurau (mare).jpgProfit cu bâta

Cel mai cunoscut scandal marca Ghiurău s-a desfăşurat la începutul anilor 2000, după acelaşi tipic ca şi conflictul cu firma lui Hamoş, numai că la o scară mai mare. După ce s-a privatizat peste IFOR, Ghiurău l-a cooptat ca asociat pe Călin Galea, patronul firmei Voga Impex SRL, dar în scurt timp tovărăşia lor s-a transformat într-un adevărat război. În 2003, Ghiurău a ocupat cu forţa sediul Voga Impex, însoţit de 100 de bătăuşi care i-au ameninţat, lovit şi tâlhărit pe angajaţii lui Galea, pentru a pune mâna pe stocurile de marfă ale acestuia, în valoare, la acea vreme, de peste 5 miliarde de lei. Deşi Galea s-a adresat Justiţiei, care i-a dat dreptate, Ghiurău a afirmat pur şi simplu că sentinţa nu-i convenea, şi şi-a impus propria lege, a pumnului.

Culmea, în prezenţa unor poliţişti conduşi de însuşi şeful de atunci al Poliţiei Bihor, Leontin Silaghi, care l-a somat pe patronul Voga Impex să-şi predea sediul lui Ghiurău, bătăuşii au furat tot ce era de furat din incinta Voga, de la camioane şi materiale de construcţii până la utilaje şi unelte. Galea a rămas cu paguba şi, după mai mulţi ani, avea să declare că un politician îi ceruse în schimbul dreptăţii o sponsorizare de 10 miliarde de lei. Ca multe alte asemenea afaceri, însă, povestea a rămas în coadă de peşte, iar Ghiurău şi-a continuat afacerile netulburat.

Omul-păianjen

Printre altele, Ghiurău a mai înşelat rafinăriile Astra Ploieşti şi Rafo Oneşti, cu câte 10 miliarde de lei vechi, cumpărând la începutul anilor 2000 mari cantităţi de produse petroliere pe care nu le-a mai achitat. Când rafinăriile au vrut să-l execute, au constatat că benzinăriile cu care Ghiurău garantase plata combustibililor fuseseră trecute în proprietatea altor firme, deţinute însă tot de el. Procesele au fost tergiversate cu anii, afaceristul profitând de problemele rafinăriilor, intrate în complicate reorganizări judiciare.

În toţi cei 10 ani în care a dominat piaţa locală a comerţului cu petrol, Ghiurău şi-a trecut numeroase proprietăţi prin mai multe firme, pentru a le pierde urmele. Datele Oficiului Registrului Comerţului arată că şi-a clădit un adevărat păienjeniş de firme, cele mai multe ajungând în reorganizare judiciară, faliment ori dizolvare. Astfel, pe lângă IFOR şi SMO, el a deţinut jumătate din firma Ales Construcţii Oradea (radiată în 2003), 89% din Emaen Oil Oradea (intrată în faliment la cererea Fiscului), 95% din Spec Oil (aflată tot în faliment) şi 98% din Oil&Myn Bucureşti (intrată în reorganizare judiciară).

Câştig din pagubă

Dincolo de ţepele trase partenerilor de afaceri, Ghiurău este şi deţinătorul unui record în ce priveşte litigiile cu instituţiile statului. În anul 2004, când Bulevardul Decebal era în reparaţii capitale pentru schimbarea şinelor de tramvai, iar circulaţia era complet închisă, petrolistul acuza Primăria că i-a blocat intenţionat accesul clienţilor la benzinăria SMO, situată în apropierea intersecţiei cu strada Tudor Vladimirescu. Pentru fiecare zi în care afacerea îi era prejudiciată, Ghiurău a pretins daune de 350 de milioane de lei, susţinând că atât câştiga zilnic din vânzări. Un calcul arăta însă că, pentru un asemenea venit, o benzinărie trebuia să vândă 22 tone de combustibil, lucru imposibil din punct de vedere fizic, chiar şi dacă era coadă non-stop la pompe, întrucât această cantitate intră în rezervoarele a 550 de maşini.

În replică, funcţionarii Primăriei l-au acuzat pe Ghiurău că, de fapt, voia să profite de lucrările edilitare pentru a-şi acoperi propriile găuri. Numai la bugetul local, SMO avea datorii neplătite de peste 450 de milioane de lei, plus penalităţi, şi era în procedură de declarare a falimentului, astfel că din daunele de la Primărie afaceristul spera să-şi salveze firma de la acest deznodământ.

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
2 Comentarii
si-a gasit nanasu
Nesimtita rau Bochis asta... si in plus si avocata slaba
Postat 22 Decembrie 2010, 16:22 de grigore ureche
EXTRA
felicitarii D-l Ghiurau! toata stima! sunteti un exemplu bun!!! rupeti-le capul la toti care merita! si aratat ca sunteti cel mai bun! Si pe partea de dragoste,ar trebui sa o lasati mai incet sau mai bine zis in secret! e foarte palpitant asa! MULT SUCCES IN CONTINUARE!!!!!!!!!!!
Postat 31 Ianuarie 2010, 15:10 de Napolion Napolion
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.1529 RON
  • 1 EUR = 4.8641 RON
  • 1 HUF = 0.0134 RON