Despre noile investiții din Oradea: „Urmărirea comportării construcțiilor în timp aduce liniștea factorilor de decizie – că proiectele sunt eficiente și sigure pentru comunitate”

Autoritățile locale au anunțat pentru anul 2023 - un vârf de investiții în dezvoltarea mediului construit din Oradea. Sunt avute în vedere investiții în infrastructura de transport pentru decongestionarea zonelor centrale ale orașului, precum și pentru facilitarea unor conexiuni mai rapide cu alte magistrale și puncte de interes. De asemenea, orașul se extinde în ceea ce privește locuințele rezidențiale, cu sute de autorizații de construire emise anual.

Presiunea de a finaliza aceste proiecte, majoritatea cu finanțare europeană, ar trebui să ia în calcul un aspect important: sănătatea lor pe termen lung și necompromiterea calității acestora.

Despre aceste lucruri ne vorbește doamna Mariana Garștea, Director General Sixense România și Președinte al Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS). Doamna Garștea conduce o echipă de specialiști care oferă servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp, pentru a prelungi durata de viață a construcțiilor civile sau a infrastructurii de orice tip. De asemenea, compania este autorizată ca laborator de analize și încercări în construcții, fiind singura care deține în acest moment un laborator destinat exclusiv activităților de monitorizare geotehnică și structurală.

Iată ce ne-a explicat, pornind de la lucrări recente de dezvoltare din Oradea și regiunea Bihor.

Oradea se dezvoltă foarte puternic în ultima perioadă, mai ales în ce privește investițiile în infrastructura rutieră. Dovadă sunt cele 5 pasaje subterane din Piața Gojdu, respectiv Pasajul intermodal de pe Calea Borșului. Care sunt lucrurile la care ar trebui să fie atente autoritățile gestionare ale acestui tip de infrastructură?

Așa este, suntem familiarizați cu investițiile planificate pentru Oradea și pentru regiunea Bihorului în general. Aș mai adăuga că, pe lângă proiectele deja menționate, tot orașul se extinde, dat fiind că se emit sute de autorizații de construire, inclusiv în zona de dealuri a orașului.

Toate aceste lucruri înseamnă o serie de riscuri pe care autoritățile și dezvoltatorii trebuie să le ia în calcul, pentru siguranța structurală a proiectelor lor: de la alte asset-uri pe care le au în proximitate și la care trebuie să aibă grijă (să nu fie afectate structural de prezența șantierelor) – până la instabilitatea terenului și necesitatea de a ști în orice moment dacă poate să se producă vreun eveniment sau fenomen care să afecteze noile construcții.

Dacă ar fi să rezum, informații ca cele pe care le-am enumerat mai sus sunt disponibile doar printr-o activitate de urmărire a comportării construcțiilor în timp realizată corect, planificată din timp și implementată pe termen lung. Ce înseamnă acest lucru? Că fiecare nouă investiție realizată în Oradea – indiferent dacă vorbim despre construcții civile sau despre infrastructură de transport – ar trebui automat să ia în calcul și monitorizarea geotehnică și structurală, prin care factorii de decizie să obțină date valoroase despre sănătatea structurală a proiectului lor.

Mai concret, cu ajutorul acestei activități, știm în permanență dacă structura se comportă cum a fost proiectată, ce riscuri imediate o amenință, cum evoluează starea ei în timp (dat fiind că vorbim despre zeci de ani de exploatare, în care funcționarea proiectului ar trebui să rămână în stare bună), chiar și ce fel de intervenții ar trebui prioritizate, pentru reparație și întreținere.

În plus, când vorbim despre infrastructură – ca în cazul pasajelor subterane și supraterane menționate de dvs. –, atunci se mai adaugă un element-cheie: necesitatea de a obține toate aceste informații rapid, chiar în timp real, transparent și fără loc de eroare. Iar asta înseamnă să luăm în calcul o soluție de monitorizare automatizată, care vine în plus cu un sistem de alertare în timp real și cu posibilitatea de a urmări remote un proiect. Informațiile sunt disponibile printr-o platformă digitală, sunt ușor de accesat și înțeles, iar datele se transformă în informație pe baza căreia se pot lua decizii de intervenție.

Atunci când discutăm despre proiecte critice, a căror bună funcționare este vitală pentru comunitate, tehnologia este cea care ne ajută să rezolvăm cel mai eficient provocările legate de timp, bugete investite, pericole potențiale, având ca scop final îndeplinirea unor standarde de calitate și liniștea că proiectul este în siguranță.

De fapt, dacă ar fi să trag o concluzie, aceasta ar fi cea mai importantă: urmărirea comportării construcțiilor în timp aduce liniștea factorilor de decizie – că totul este sigur, stabil și fără incidente. Sunt convinsă că nimeni nu își dorește să fie surprins de alunecări de teren, de bătăi de cap cu închiderea traficului, de prelungirea lucrărilor, de bugete neprevăzute pentru reparații care puteau fi evitate sau, mai grav, de accidente care pot pune în pericol chiar vieți omenești.

Care sunt câteva bune practici pe care să le aibă în vedere un dezvoltator sau autoritățile locale, atunci când vine vorba despre siguranța proiectelor lor?

Sunt multe lucruri pe care le pot enumera la acest capitol, dar mă voi opri asupra câtorva dintre cele mai importante:

- În primul rând, să bugeteze aceste lucrări de urmărire a comportării construcțiilor în timp – încă de la începutul proiectului. Activitatea de monitorizare structurală și geotehnică (așa cum se mai numește ea) este esențială și ar trebui să reprezinte o prioritate, alături de alte etape și activități din proiect: proiectarea, execuția etc.

- În al doilea rând, să se asigure că o realizează corect și că își aleg un partener care nu doar o bifează (asta nu le va face niciun fel de serviciu), ci care o execută profesionist, adaptându-se la scopul proiectului, la situația din teren, la informațiile pe care e nevoie să le aducă pe masă.

- Apoi, să aibă grijă la toată perioada de exploatare, nu doar la execuția proiectului. Urmărirea comportării construcțiilor în timp trebuie să se deruleze continuu și să nu se oprească la darea în folosință a unui asset. Pentru a prelungi durata de viață a unui proiect, este esențial să îl urmărim pe termen lung, să știm ce se întâmplă cu el în timp, să ținem cont de toate riscurile care îi pot afecta exploatarea corectă (de la procesul natural de îmbătrânire până la șocuri climatice, vibrații sau alte fenomene naturale).

- Să nu se ferească de soluțiile digitale existente prin care este realizată activitatea de urmărire a construcțiilor în timp. Tehnologia a evoluat, acest tip de serviciu a evoluat și el – și astăzi există soluții moderne, extrem de performante, care ne permit automatizarea serviciului și folosirea lui mult mai eficientă. Desigur, tehnologia nu trebuie niciodată folosită doar de dragul tehnologiei, însă există cazuri critice în care ea este mai mult decât binevenită și indicată, iar asta nu trebuie să ne sperie.

- Să consulte legislația ori de câte ori există nelămuriri cu privire la realizarea corectă a activității de monitorizare: cine este responsabil, cine ar trebui să elaboreze programul de urmărire a comportării construcțiilor în timp, ce fel de standarde de calitate trebuie respectate etc.

De asemenea, vreau să menționez că există Asociația Profesională de Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), prima structură de acest fel din România, al cărei Președinte sunt și care este un organism ce poate oferi ghidaj și soluții în acest sens. Împreună cu membrii asociației, ne dorim să avem un mediu construit mai sănătos și să punem la dispoziție toate informațiile necesare pentru ca factorii de decizie să fie compliant cu toată legislația și standardele în vigoare, indiferent de tipul de proiect gestionat.

Pe lângă faptul că activitatea de monitorizare este obligatorie prin lege, mi se pare important că toți cei care realizează investiții în mediul construit – să înțeleagă beneficiile și utilitatea acesteia, dincolo de teama de amenzi sau acționarea strict pe bază de pedeapsă.

În planul de mobilitate urbană durabilă pe care îl are Oradea și în strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere din perioada următoare, ce loc ar trebui să ocupe siguranța structurală și care sunt soluțiile care trebuie luate în calcul în acest sens?

Așa cum am menționat deja, siguranța structurală ar trebui să fie o prioritate luată în calcul de la bun început, chiar din etapele de fezabilitate sau pre-fezabilitate ale proiectului. De altfel, sunt de părere că nici nu ar trebui să începem un proiect până nu avem un plan coerent și sustenabil și pentru exploatarea acestuia, ceea ce înseamnă automat și îndeplinirea criteriului de siguranță structurală.

În contextul în care presiunea pe bugete crește, standardele de calitate se înăspresc și ele, iar din ce în ce mai multe riscuri devin o amenințare serioasă (iar aici mă voi opri doar asupra evidenței schimbărilor climatice și a fenomenelor extreme cu care vin la pachet ele), nu mai este o opțiune să așteptăm „să se întâmple ceva” și apoi să acționăm sau să credem că „merge și-așa”.

Soluția pentru această realitate și pentru acest context din ce în ce mai dificil în care dezvoltatorii și autoritățile gestionare de infrastructură trebuie să-și planifice în continuare investițiile – este cu siguranță existența activității de urmărire a comportării construcțiilor în timp.

Pentru toate motivele pe care le-am enumerat deja mai sus și pe care le-am subliniat și argumentat în răspunsurile anterioare, sunt convinsă că factorii de decizie – cei din Oradea, dar și toți cei care au în vedere investiții în mediul construit – vor lua în calcul monitorizarea structurală și geotehnică pentru proiectele lor.

(advertorial)