Deputatul Ghilea acuză statul că falimentează cabinetele medicale pentru a le înlocui cu lanţuri de clinici, care vor practica tarife mari

Deputatul PNL Bihor Gavrilă Ghilea denunţă „condiţiile prohibitive de acreditare a cabinetelor medicale din România”. Printr-un comunicat dat publicităţii vineri, parlamentarul bihorean arată că a adresat o întrebare preşedintelui Agenţiei Naţionale de Management a Calităţii în Sănătate, fostul ministru Vasile Cepoi, pe tema înscrierii unităţilor sanitare din sistemul ambulatoriu în procedura de acreditare prin care această instituţie va „trece” toate cabinetele medicale individuale, în condiţiile în care acestea au fost deja acreditate de alte două structuri, şi anume Colegiul Medicilor, Direcţiile judeţene de Sănătate Publică şi Casele judeţene de Asigurări de Sănătate.

Verificare la puterea a patra

Parlamentarul bihorean a semnalat că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, asociaţiile medicilor de familie, ale medicilor stomatologi şi ale medicilor din ambulatoriile de specialitate au acuzat condiţiile prohibitive ale procedurii de acreditare a cabinetelor şi poziţia de monopol a nou înfiinţatei Autorităţi Naționale de Management al Calității în Sănătate, „care se substituie şi dublează practic competenţele de control, standardizare şi evaluare a serviciilor de sănătate, de acreditare și monitorizare a unităților sanitare ale Direcțiilor de Sănătate Publică, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Colegiului Medicilor”, se arată în comunicat.

Concret, atunci când un cabinet medical se înfiinţează şi cere acreditarea pentru a funcţiona, acesta este verificat, pe rând, de către Colegiul Medicilor, de către DSP şi de către CAS, care verifică atât dreptul medicului de a profesa, cât şi condiţiile oferite în cabinet din toate punctele de vedere, de la suprafaţă, volum, sală de aşteptare şi grupuri sanitare până la dotarea cu echipamente şi instrumentar.

În conformitate cu Legea 185 de anul trecut, însă, toate aceste aspecte vor fi verificate, în plus, şi de către nou creata Autoritate Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, care va percepe taxe prohibitive pentru acreditarea cabinetelor.

În interesul marilor clinici

Având în vedere situaţia, deputatul PNL Bihor Gavrilă Ghilea arată că „în cele mai multe state UE micile cabinete medicale sunt exceptate de la parcurgerea procedurilor de acreditare, care sunt impuse exclusiv unităţilor spitaliceşti”. De altfel, în România, tocmai unităţile spitaliceşti sunt lăsate să funcţioneze chiar dacă nu respectă nici cele mai elementare reguli, începând de la cele privind igiena până la cele referitoare la dotare.

„Unul dintre efectele aplicării prevederilor acestui act normativ (n.r. – a Legii 185/2017) va fi dispariţia cabinetelor medicale individuale şi preluarea portofoliilor de pacienţi asiguraţi de către marile lanţuri de clinici medicale, singurele entităţi care vor putea suporta financiar cheltuielile aferente”, arată în comunicat deputatul Gavrilă Ghilea, care i-a cerut şefului ANMCS date privind înscrierea unităţilor medicale în procedura de acreditare şi numărul celor care au fost deja evaluate.

Taxă de 5.000 euro

BIHOREANUL a mai relatat în această vară despre nemulţumirea medicilor de familie, obligaţi să treacă printr-o nouă procedură de acreditare, despre care dr. Dorina Popa, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bihor, afirmă că va costa circa 5.000 de euro pentru fiecare cabinet.

Suma este considerată enormă, mai ales că în ultimii doi ani veniturile medicilor de familie, care nu sunt angajaţi ai sistemului de stat şi cărora nu le-a majorat nimeni salariile, au ajuns sub nivelul decenţei, iar asta deoarece tarifele decontate de CAS nu au mai fost actualizate din 2010, astfel încât pentru consultarea unui pacient medicul primeşte doar 2,8 lei.

De altfel, datele Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie din România arătau în această vară, când doctorii au intenţionat să declanşeze o grevă generală, că venitul mediu brut al unui medic de familie variază în cazul optim de la 10.947 lei la 17.555 lei, iar funcţionarea unui cabinet medical costă în medie 4.561 lei (utilităţi, consumabile etc), personalul costând, la rându-i, încă 2.947 lei (asistentă, femeie de serviciu, contabil), încât un medic primar titular de cabinet rămâne lunar cu doar 4.561 lei venit brut, adică aproximativ 3.000 lei net.

Din veniturile cabinetelor, medicii mai trebuie să plătească şi taxele de verificare de către structurile amintite, precum şi asigurările de malpraxis.

În Bihor sunt 336 medici de familie, pe care noua instituţie îi va taxa cu 1,68 milioane euro.