Deputatul Cseke promite să reia încercarea de a legifera plata colectării deşeurilor după cantităţile aruncate în fiecare gospodărie

Prezentându-şi activitatea din cursul anului trecut, deputatul UDMR Bihor Cseke Attila a arătat că în 2015 a fost iniţiatorul unic sau principal (adică a redactat personal) a mai multe proiecte legislative de interes public general, unele dintre acestea fiind respinse, în vreme ce altele au avut ca rezultat îmbunătăţirea unor legi existente sau adoptarea unora noi şi necesare.

Îmbunătăţiri respinse

Pentru deputatul Cseke, anul 2015 a început cu iniţierea unui proiect de lege bazat pe experienţele dobândite la audienţele cu cetăţenii din colegiul său din nordul judeţului, însă respins după ce Guvernul n-a fost de acord să-l susţină.

Concret, deputatul a amintit că încă de la începutul anului trecut numeroşi alegători i-au semnalat că, fiind deţinătorii unor cupoane de la „Marea Privatizare” din anii ’90, au ajuns ca pentru venituri din dividende cuprinse între 12 şi 108 lei să se trezească din partea ANAF cu decizii de impozitare de până la 468 lei sub titlul de contribuţie la fondul asigurărilor de sănătate. „Până n-a izbucnit un scandal la nivel naţional, toată lumea a stat liniştită”, a amintit Cseke, adăugând că abia apoi Guvernul Ponta a iniţiat Legea 209/2015, prin care au fost anulate deciziile ANAF. Problema a rămas, însă, căci noul Cod Fiscal păstrează impozitarea veniturilor din dividende pentru CAS, astfel că „anii următori s-ar putea să avem exact aceeaşi problemă”.

Tot pentru că Guvernul nu a fost de acord, motivând prin lipsa fondurilor necesare, a fost respinsă şi o altă iniţiativă a lui Cseke, pentru extinderea Programului Naţional de Reabilitare Termică a Locuinţelor astfel încât acesta să prevadă nu doar izolarea termică a blocurilor, ci şi reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei calde şi căldurii prin instalaţii pe coloana fiecărei scări de bloc cu racordarea separată pe orizontală a fiecărui apartament. „Dacă s-ar face acest lucru, s-ar putea contoriza şi factura separat consumul fiecărui apartament şi nu s-ar ajunge în situaţia ca pentru un rău-platnic să fie debranşată toată scara”, a explicat Cseke, adăugând că va relua această iniţiativă.

Plăteşti cât arunci

La fel va face deputatul şi cu proiectul ce prevedea tarifarea colectării deşeurilor după cantitatea produsă de fiecare client al societăţilor de salubrizare.

„România este pe ultimul loc în Europa la colectarea selectivă, iar Guvernul a spus că România nu este pregătită pentru acest sistem care se practică în toată Europa. Dar când va fi pregătită? Nu e chiar treaba noastră s-o pregătim, chiar şi cu forţa câteodată, dacă trebuie?”, a spus parlamentarul UDMR, explicând că „doar bazându-ne pe spiritul civic al fiecărui cetăţean vom avea o finalitate limitată” în revalorificarea deşeurilor, în timp ce dacă fiecare cetăţean va plăti separat cantităţile de deşeuri menajere şi reciclabile el va fi interesat direct să contribuie la recuperarea celor ce pot fi refolosite.

Idei devenite legi

Pe de altă parte, Cseke a spus că alte două proiecte personale au fost adoptate de Parlament, devenind legi.

Una dintre acestea, Legea 271/2015, a abrogat prevederi legislative mai vechi prin care era blocată angajarea în sectorul public (în 2009 putea fi deblocat un post dacă se vacantau 7, iar din 2013 se puteau organiza concursuri pentru fiecare post eliberat, dar numai cu acordul scris al Guvernului). „Prin votul unanim, ceea ce arată că acest lucru trebuia făcut mai de mult, propunerea mea a fost adoptată, iar în prezent instituţiile publice pot face angajări în condiţiile în care se încadrează în limitele maxime de personal şi dispun de bugetele necesare”, a explicat deputatul UDMR despre această lege, „singura iniţiată nu din partea Guvernului, ci de Parlament”.

Cealaltă iniţiativă a fost materializată în Legea 272/2015 şi a avut ca scop îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru protecţia victimelor violenţei în familie. „Până acum, o instanţă putea emite un ordin de restricţie prin care agresorul putea fi evacuat din locuinţă sau obligat să păstreze o anumită distanţă faţă de victime, dar până ce ordinul ajungea la Poliţie pentru punerea în aplicare treceau şi 60 de zile. Prin propunerea mea, acum comunicarea de la instanţă la Poliţie se face în 5 ore, iar Poliţia pune ordinul în aplicare de îndată”, a explicat Cseke.

Renovarea centrelor istorice

Alte două proiecte iniţiate de deputatul bihorean au rămas oarecum „suspendate” în Parlament, nefiind încă nici respinse, dar nici aprobate.

Unul dintre ele ar fi urmat să instituie posibilitatea ca titularii creditelor în franci elveţieni să le ramburseze la valoarea francului de la data contractării, însă a fost pus în umbră de recenta Lege a dării în plată, ce permite datornicului să scape de rate dacă predă casa achiziţionată prin credit băncii de la care s-a împrumutat.

Celălalt proiect ar fi instituit un Program Naţional pentru Reabilitarea clădirilor din centrele istorice ale oraşelor. În comisia din care Cseke face parte, cea de administraţie publică, proiectul a fost respins cu un vot diferenţă, „dar cred că acum sunt şanse să devină realitate”, a adăugat deputatul, explicând că vicepremierul Vasile Dâncu s-a arătat interesat de proiect şi că în Ministerul Dezvoltării s-a şi format o comisie care să lucreze pe acest subiect.

Marile rateuri: descentralizarea şi Autostrada Transilvania

Între nemulţumirile din 2015, parlamentarul UDMR a enumerat ratarea descentralizării, care putea fi făcută într-un an ne-electoral şi cu un Guvern care era stabil, dar şi abandonarea construirii tronsonului dintre Borş şi Suplacu de Barcău a Autostrăzii Transilvania.

Amintind că în mai 2015, când la Prefectura Bihor şeful CNADNR, Narcis Neaga, semna împreună cu oficialii unui grup de firme spaniole contractul pentru reluarea lucrărilor, el a declarat public că are rezerve serioase, Cseke a spus că „din păcate am avut dreptate”.

El a amintit că potrivit contractului semnat în primăvara anului trecut, tronsonul 3 C al Autostrăzii Transilvania trebuia finalizat şi dat în folosinţă în mai 2017, durata contractului fiind de 24 luni, din care 4 luni pentru reproiectare, dar nici măcar acest lucru nu a fost făcut, aşa că Master Planul trimis de Guvernul Ponta la Comisia Europeană prevede începerea lucrărilor abia în 2017 şi finalizarea lui în... 2019.

„Lipsă totală de profesionalism”, a etichetat Cseke poziţia conducerii CNADNR, arătându-şi nemulţumirea că nici în această situaţie contractul nu este reziliat, iar firmele penalizate, astfel încât pe viitor ea să nu se repete.