URMĂREȘTE-NE PE
DUMINICĂ, 19 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Voi nu simțiți că, încet, încet, sportul bihorean se duce la vale? Că, deși acum se dau mult mai mulți bani decât înainte, rezultatele sunt mai modeste? Ne-om fi prostit noi sau s-or fi deșteptat adversarii? Dacă la baschet am ajuns să tremurăm la meciurile cu Voluntarii, care joacă în sala căminului cultural din localitate, înseamnă că am făcut ceva greșit. Sigur, suntem în finală cu Clujul, dar parcă nu mai avem tăria de a aduce titlul acasă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Poate ați observat, vinerea trecută a început campania pentru dublele alegeri din 9 iunie, locale și europene. Cum, nu v-ați prins? Trebuia! Au dispărut de pe străzi bannerele partidelor și ale candidaților.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 29 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare o lege care modifică Codul rutier și are o istorie interesantă. Legea va intra în scurt timp în vigoare și va permite deținătorilor de permis categoria B (valabil pentru autoturisme) să conducă și motociclete, în anumite condiții.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
12 Ianuarie 2024, 08:01

Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO)

Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO) TREI GĂRI. Oradea are nu mai puțin de trei stații feroviare: Gara Mare datând încă din 1857 (foto 1), cea din Velența, folosită atât pentru mărfuri, cât și pentru pasageri (foto 2), și halta Oradea Est - Triaj, destinată marfarelor și unor trenuri regio de călători. Realizată la cumpăna secolelor XIX și XX, gara din Episcopia-Bihor (foto 3) are la rându-i o importanță sporită prin transformarea în punct vamal după 1918
Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO) Gara Oradea în jurul anilor 1900
Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO) Gara Oradea, 1972
Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO) Gara din Bratca, 1997 - foto Bahnbilder von W+H. Brutzer, flickr.com
Cum a apărut trenul de Cluj: Istoria căii ferate Episcopia-Bihor - Cluj, intrată azi într-o amplă modernizare (FOTO) Mersul trenurilor
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Transportul feroviar a revoluţionat lumea secolului XIX, uşurând ca niciodată până atunci deplasarea oamenilor şi comerţul cu mărfuri. O vreme, trenurile au surclasat toate celelalte mijloace de transport terestru, aşa că în Europa au fosat construite tot mai multe căi ferate în jurul anilor 1900.

În vechiul comitat Bihor au fost realizate sute de kilometri de linii, una dintre cele mai vechi şi importante fiind cea dintre Oradea şi Cluj, aflată pe Magistrala 300 Episcopia-Bihor - Bucureşti, recent intrată într-un amplu program de modernizare şi electrificare, printr-un proiect de 2 miliarde de euro finanţat cu fonduri UE. 

BIHOREANUL vă arată povestea acestei linii ferate, care a scris istorie pentru Bihor şi pentru Oradea.

Cu trenul prin Europa

În anii 1850 căile ferate erau în plin avânt în Imperiul Habsburgic. Oradea, aflată în partea estică a acestuia, a fost inclusă într-un proiect de extindere a reţelei feroviare printr-o lege din 14 septembrie 1854. În acel moment, Căile Ferate Maghiare Centrale, societate care se ocupa de construirea şi operarea infrastructurii, era deţinută de administraţia imperială. În cartea "Metamorfoza unui oraş", istoricul Fleisz János arată că anii 1867-1900 au fost unii de construcţie intensivă a căilor ferate, în principal din fonduri private. A urmat intervalul 1901-1914, mai puţin spectaculos, oprit de începerea Primului Război Mondial.

Prima cale ferată din Oradea a conectat oraşul de Pesta. Iniţial s-ar fi vrut ca linia să traverseze oraşul prin sud, dar, pentru că ar fi fost necesar un pod peste Crişul Repede, s-a optat pentru amplasarea liniei la baza dealurilor. Acolo a fost construită şi gara, piatra de temelie fiind pusă în 1857, în prezenţa împăratului Franz Iosef şi a consoartei sale, regina Elisabeta de Wittelsbach. 

Stația terminus gara Oradea

Primul tren a intrat în gara din Oradea, pe atunci staţie terminus (foto), în 22 aprilie 1858, venind dinspre Püspökladány şi fiind întâmpinat cu fanfară şi salve de tun. Linia dinspre orăşelul ungar avea circa 68 de kilometri şi ar fi trebuit să fie dublă, dar lipsa fondurilor a permis construirea unui singur fir.

Linia era operată de Societatea de Căi Ferate a Regiunii Tisei, cu un singur tren pe zi către Püspökladány, care transporta atât călători, cât şi marfă, tractat de locomotiva "Bihar".

Cale prin munţi

Următoarea cale ferată a fost prelungirea către Cluj a liniei existente. Proiectul complet, adoptat în 1868, presupunea construirea unei legături între Oradea şi Braşov. Întreprinzătorul principal a fost Charles Waring (foto), iar proiectul - una din ultimele lucrări ale companiei britanice Waring Brothers, care avea în portofoliu căi ferate şi în SUA, Sicilia, Brazilia, India. Şantierul s-a desfăşurat simultan dinspre Oradea şi Cluj şi a presupus realizarea unei linii simple, a unor poduri, a patru tuneluri prin Apuseni (Peştera - 86 metri, Şuncuiuş - 191 m, Bălnaca - 271 m, Stana 1 - 298 m) şi a noi gări şi staţii.

Charles Waring

Fleisz János citează presa timpului, care relata despre uimirea localnicilor la vederea complexităţii lucrărilor. Un utilaj de 50 de tone adus din Belgia pentru aşternerea pietrei sparte între şine a fost manevrat cu ajutorul unui car tras de 24 de cai. 

Fără ceremonii

Calea ferată dintre Oradea şi Cluj avea 152 km şi a fost inaugurată în 7 septembrie 1870, fără nicio ceremonie, cum arăta Gazeta de Transilvania (facsimil). Primul tren sosit în Cluj dinspre Oradea a parcurs traseul în 4 ore şi jumătate. Trei ani mai târziu a fost finalizată linia până la Braşov, pe la Teiuş şi Sighişoara, iar în 1876 întreaga linie a intrat în proprietatea Statului ungar. Odată cu linia Braşov - Ploieşti, deschisă în 1872, era creată o legătură directă între Oradea şi Bucureşti.

Tren Oradea Cluj

Între timp, în 1871, clădirea gării orădene, iniţial de mici dimensiuni, a fost extinsă. Dacă în 1872 între Oradea şi Cluj circulau două trenuri pe zi, în 1897 erau cinci, alte curse existând către Budapesta, Szeged şi Gyula. Numărul călătorilor a crescut, iar în 1901 gara era dotată cu un hol mare, cu case de bilete, două săli de aşteptare şi restaurant. Tot mai mult, corespondenţa era trimisă cu trenul, motiv pentru care s-a amenajat şi un oficiu poştal.

Rapid spre Bucureşti 

După unirea Transilvaniei şi Crişanei cu Regatul României, în 1918, linia Episcopia-Bihor - Cluj a devenit una de frontieră. Prin urmare, gara Episcopia-Bihor a fost dotată cu punct vamal, sală de control paşapoarte şi bagaje, post de poliţie, telegraf şi bufet. CFR a preluat calea ferată de la MÁV în 1919-1920, gestionând-o prin Direcţiunea Regională III Cluj. Personalul feroviar (foto) a depus jurământul de credinţă Regatului României şi Regelui Ferdinand I. În mai 1919, Trenul Regal îi aducea pe Regele Ferdinand I şi pe Regina Maria în prima lor vizită în Oradea după Unire.

Personal Gara Oradea

În 1931, din gara centrală porneau zilnic şase trenuri către Apuseni, dintre care patru până la Bucureşti, unul până la Braşov şi unul până la Cluj. Trenurile spre Capitală erau de tip personal şi accelerat, parcurgând distanţa în 19 ore. În 21 octombrie 1928 avusese loc prima cursă a rapidului Ardeal, dinspre Bucureşti, trenul fiind format din şase vagoane clasă şi unul ministerial, pentru numeroase oficialităţi. A parcurs traseul într-o jumătate de zi.

Până la jumătatea secolului XX, materialul rulant era format din locomotive cu aburi şi vagoane de călători scurte. Treptat, în anii 1960-1990 au fost introduse locomotive diesel (foto) şi vagoane de călători de mari dimensiuni.

locomotive gara Oradea

Rută de poveste 

Linia Episcopia-Bihor - Cluj deserveşte 40 de localităţi, cu 11 staţii, 11 halte şi 22 puncte de oprire, călătoria durând între 2,5 şi 4 ore, în funcţie de numărul opririlor. Cel mai rapid timp era înregistrat în 1989: 2 ore şi 12 minute. Pentru traficul de marfă, în zona Oradiei au fost amenajate două triaje, unul în Velenţa, iar altul între oraş şi Oşorhei pentru vagoanele cu cărbuni destinate CET II, lângă gara centrală aflându-se Depoul CFR Marfă. Totodată, Aleşdul are un punct de oprire şi o staţie, în Chistag.

O caracteristică aparte a liniei este relieful prin care trece, de la câmpie, prin munţi, către podiş. Cel mai spectaculos segment este defileul Crişului Repede, între Vadu Crişului - Şuncuiuş - Bratca, existând porţiuni unde linia se află la doar câţiva metri de albia râului. Cascada Vadu Crişului, precum şi cabana şi Peştera Vadu Crişului sunt accesibile cu trenul prin halta Peştera (foto). De altfel, calea ferată urmează cursul Crişului Repede şi de la Bologa până în Huedin. Ultima oprire în Bihor către Cluj este halta Bulz, urmată de halta Piatra Craiului din satul Bucea, comuna Negreni. Traseul face o scurtă trecere şi prin Sălaj, cu punctul de oprire Jebuc, halta Stana şi punctul de oprire Gălăşeni.

Halta Peștera Vadu Crisului

Spre modernizare

Dublarea căii ferate Oradea - Cluj a început în 1973, fiind realizată între Oradea şi Oşorhei, între Telechiu şi Aleşd, dar şi între Poieni şi Cluj, în total pe 88 de kilometri. Lucrarea a presupus construirea unui nou tunel la Stana (315 m, deschis în 1976), de altfel singurul tunel dublu de pe traseu, precum şi a unui nou pod feroviar peste Crişul Repede, în cartierul Dragoş-Vodă.

Despre electrificarea liniei se discuta deja din anii 1982-1985, când reţeaua a fost extinsă între Teiuş şi Cluj-Napoca. Până înainte de punctul de oprire Mera au şi fost plantaţi câţiva stâlpi de susţinere a catenarei, dar ulterior lucrările au fost oprite. 

Calea ferată Episcopia-Bihor - Cluj, una dintre cele mai vechi din ţară, va primi din acest an o reîmprospătare completă, prin declanşarea lucrărilor de electrificare şi modernizare, un proiect de 2 miliarde de euro finanţat cu fonduri UE, ce se va întinde pe doi ani. Trenurile viitorului vor purta, astfel, o istorie bogată pe o cale ferată cât se poate de modernă...


CU TRENUL PRIN BIHOR
Linii principale, linii secundare

Magistrala M300 este o linie ferată principală care are şi 18 ramificaţii secundare, dintre care patru sunt în Bihor: linia 310 face legătura între Oradea, Salonta şi Arad, 312 între Oradea - Cheresig, 314 între Oradea Est - Holod, iar 316 între Ciumeghiu, Holod, Vaşcău. 

Linia spre Vaşcău, construită între 1884 şi 1887, era folosită iniţial pentru transportarea calcarului, lemnului şi marmurei dinspre zona Beiuşului, după care s-a folosit şi pentru călători, dar de câţiva ani a rămas din nou exclusiv pentru marfă. Linia trece prin Băile Felix şi avea o ramificaţie către Băile 1 Mai. 

O a cincea linie secundară, numită 315, făcea legătura între Rogoz şi Dobreşti, în prezent fiind desfiinţată. 

Tot din calea ferată Oradea - Cluj a mai existat o linie către Stâna de Vale. Inaugurată în 1932, după o investiţie a Episcopiei Greco-Catolice de Oradea, linia îngustă şi întinsă pe 42 kilometri traversa Valea Iadului (foto), fiind deservită de o mocăniţă şi de un autobuz pe şine. Linia a fost desfiinţată în 1958 în urma unei viituri, dar între staţiile Bratca şi Bulz există şi azi halta Stâna de Vale. 

Halta Valea Iadului

Prin Bihor se circulă cu trenurile şi pe alte rute. În 1887 era finalizată calea ferată Oradea - Satu Mare, în nordul judeţului existând şi linia Săcueni - Marghita - Sărmăşag, cu o ramificaţie între Chiribiş - Popeşti, folosită în trecut pentru transportarea cărbunilor pentru CET Oradea.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
1 Comentariu
Text
Mi-a placut textul in limba ''romana'' din Gazeta de Transilvania din 7 septembrie 1870. Mi-a mai placut chestia cu trenul care ATUNCI parcurgea distanta Cluj-Oradea in patru ore si jumatate!! Am venit o data (1999) cu personalul de la Cluj la Oradea si a facut peste cinci ore...
Postat 12 Ianuarie 2024, 12:41 de AnaConda
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5772 RON
  • 1 EUR = 4.9756 RON
  • 1 HUF = 0.0129 RON