Cu conturile golite: Şapte orădeni şi firme care au avut depozite la Raiffeisen s-au trezit fără niciun leu în conturi

Singurul lor numitor comun e că toţi au avut credite sau depozite la Raiffeisen şi s-au trezit fără bani. Şapte persoane şi patroni de firme din Oradea au depus la Poliţie plângeri atât împotriva băncii, cât şi a unei funcţionare pe care o acuză că a întocmit în numele lor ordine de plată, cu semnături falsificate, pentru a le muta banii în alte conturi.

"Păţania m-a învăţat că nu mai pot avea încredere în bănci", acuză doi păgubiţi care au povestit BIHOREANULUI cum au rămas fără sume mari, ba chiar şi fără posibilitatea de a-şi continua afacerile.

Client fidel

Firma de tipărituri pe care Raoul Bocioc o deţine împreună cu prietenul său Gabriel Muthu e una dintre cele mai cunoscute în branşă. După experienţa cu Raiffeisen, acum riscă să rămână fără o parte importantă din profituri şi, mai rău, să-şi blocheze activitatea.

Linos SRL este clientă a băncii de 3 ani, o vreme cei doi asociaţi evitând să recurgă la împrumuturi. În 2012 au luat un prim credit, de 20.000 lei, pentru achiziţia unor programe informatice, pe care l-au rambursat fără întârzieri. "La fosta agenţie Raiffeisen din bulevardul Dacia am rugat-o pe responsabila cu creditele pentru IMM-uri, Laura Miheş, să ne prezinte condiţiile pentru împrumut. Ne-a explicat, am semnat contractul, am înapoiat banii".

În 2013, firma a început un proiect de 160.000 euro cu cofinanţare europeană, pentru achiziţia de echipamente, partea sa de contribuţie urmând să fie asigurată din venituri şi din credite. "Proiectul a fost aprobat prin Programul Operaţional Regional pentru dezvoltarea microîntreprinderilor. Trebuia să avem un cont în care Autoritatea de Management vira fondurile pe măsură ce prezentam facturi. Noi nici nu aveam acces la bani", zice bărbatul.

Cum decontările în proiectele europene se fac şi după 3 luni, cei doi asociaţi au solicitat băncii o linie de credit. "Dacă banii europeni ar fi întârziat, urma să facem plata furnizorilor din linia de credit. Contul era alimentat cu banii viraţi de Autoritatea de Management, iar banca îşi lua automat sumele pentru rambursarea creditului".

Credit-şnur

Linos a solicitat o linie de 117.000 lei, cererea a fost aprobată, plăţile către furnizori făcute, iar banii viraţi de POR. "După prima etapă a proiectului, ca să nu plătim comision de administrare, am cerut închiderea liniei de credit", spune Bocioc. Telefonic, recunoaşte bărbatul, nu şi în scris. Motivul? "Ni s-a explicat că închiderea se face automat, după intrarea tuturor sumelor de la Autoritatea de Management".

În iulie 2013, când firma s-a pregătit pentru a doua şi a treia etapă a proiectului, cei doi asociaţi au solicitat o nouă linie de credit, de 200.000 lei. Motivul a fost acelaşi: dacă decontările întârziau, puteau apela la credit. Cum valoarea a fost mai mare, de data aceasta Bocioc a pus garanţie propriul apartament.

Şi aceste etape ale proiectului s-au desfăşurat fără incidente, iar la final, în martie 2014, a primit documentele ce atestau ridicarea ipotecii. "Ne pregătem să cumpărăm un spaţiu pentru firmă. Am găsit unul, ne-am înţeles la preţ cu proprietarul şi am stabilit că o parte îl vom plăti din surse proprii, iar diferenţa dintr-un credit pe care voiam să-l garantez tot cu apartamentul", explică bărbatul.

Toamna se numără datoriile

În noiembrie 2014, însă, Bocioc a fost sunat de la centrala Raiffeisen: "Mi s-a spus că suntem datori pentru prima linie de creditare, cea din 2013, de 117.000 lei, care nu era închisă, şi că trebuia să plătim rate de 3.500 lei până la concurenţa sumei împrumutate".

Contrariat, a cerut lămuriri directoarei sucursalei Raiffeisen, Codruţa Trif. "Când ne-a dat extrasele de cont, surpriză! Acestea relevau zeci de tranzacţii cu care nu aveam nicio relaţie comercială". În loc să ateste că Linos a făcut plăţi doar către furnizorii de echipamente şi a primit bani doar de la POR, actul arăta că ar fi virat şi încasat bani la şi de la firme şi persoane fizice necunoscute.

"Conform extrasului, firma noastră a plătit, de pildă, 5.000 lei unui cabinet medical. O persoană fizică ne-a achitat 7.000 lei, fără să ştim pentru ce. Către o firmă s-au dus 50.000 lei în 27 noiembrie 2013, iar pe 16 decembrie aceeaşi firmă ne-a băgat în cont tot 50.000 lei". Diferenţa totală între plăţi şi încasări era, însă, de minus 92.495 lei, cu care Linos figura ca datoare băncii!

Cum au fost posibile tranzacţiile, în condiţiile în care ele se fac numai în baza unor ordine de plată? Bărbatul a aflat tot de la directoare: "Mi-a arătat OP-uri pe care, însă, nu era nici semnătura mea, nici a asociatului meu".

Pe lista neagră

Intrigat, omul a vrut să discute cu funcţionara care se ocupase de creditul său, dar femeia fusese concediată. Acţionând ca un detectiv, a descoperit ulterior un punct comun între firma sa şi o alta din şirul celor cărora le făcuse plăţi şi de la care încasase bani. "La una din aceste firme contabilitatea era ţinută de doamna Miheş. De ea nu am mai dat, nu mai răspundea la telefon", spune bărbatul, bănuind că femeia i-a "dijmuit" contul făcând plăţi către alte conturi, apoi acoperind "găurile" create cu bani din conturile altora.

"Între timp, deşi există acte că în cont au ajuns toţi banii europeni, banca îmi trimite notificări pentru o sumă de peste 92.000 lei rămasă de rambursat şi mă ameninţă cu executarea silită", spune Bocioc. În plus, firma a fost trecută pe "lista neagră" a datornicilor, aşa încât nu ar mai putea lua creditul pentru cumpărarea spaţiului.

"Buzunărit" la contul personal

Dacă proprietarii Linos au neglijat să ceară o adeverinţă care să ateste închiderea conturilor imediat după stingerea creditelor, un alt orădean a fost "fript" şi mai grosolan. Proprietar al unei mici firme de transporturi, Da Luci Cargo, Ioan Kornya (foto) povesteşte că în iulie 2014 a solicitat o linie de creditare de 30.000 euro, din care la nevoie să facă plăţi către furnizori.

L-a servit tot Laura Miheş. "Mi-a spus că în contul personal, pe care îl aveam de 4 ani, trebuie să depun 48.000 lei cash colateral, garanţie până la returnarea creditului. I-am pus, dar apoi, când întrebam de aprobarea liniei de credit, doamna Miheş mă tot amâna". Sătul de aşteptare, dar şi pentru că avea nevoie de bani, în septembrie a vrut să-şi retragă cei 48.000 lei.

Când s-a prezentat la sucursală, a aflat că nu mai avea niciun leu! "Am primit un extras care confirma că am depus banii, dar toţi s-au dus către două firme pe care nu le cunoşteam, în baza a două ordine de plată pe care nu era semnătura mea", povesteşte Kornya, care, la fel ca Bocioc, a depus plângere la Poliţie.

Confidenţial

Cum ancheta în acest caz e încă la început, informaţiile strânse până acum de Serviciul de Investigare a Fraudelor nu pot fi făcute publice. BIHOREANUL a aflat, însă, că împotriva Raiffeisen şi a fostei funcţionare s-au strâns şapte plângeri, inclusiv din partea unui pensionar rămas fără aproximativ 10.000 lei.

Directoarea Codruţa Trif a refuzat orice discuţie pe această temă, susţinând că ar nesocoti confidenţialitatea relaţiilor cu clienţii. Nici reprezentanţii centralei bancare n-au fost mai deschişi. La solicitarea BIHOREANULUI, Anca Haşegan, de la Departamentul pentru Relaţii Publice, a comunicat doar că, "după un control intern s-a luat decizia desfacerii contractului de muncă" al Laurei Miheş, iar împotriva acesteia a fost făcută şi o plângere penală. Nici o explicaţie, însă, pentru faptul că un client fraudat de bancă e somat să plătească în continuare o datorie pe care, în realitate, nu o are.

Salariul şi-un capsator

Găsită de BIHOREANUL, femeia suspectată de delapidare susţine, însă, că şi-ar fi dat singură demisia, după "ciondăneli" cu conducerea sucursalei, cauzate de presiunea de a încheia tot mai multe contracte de credit în condiţiile înăspririi condiţiilor pentru aprobarea acestora.

În ce priveşte învinuirile aduse, Laura Miheş (foto) a susţinut că, în calitate de responsabilă cu creditele pentru IMM-uri, a fost doar "interfaţa între clienţi şi bancă", fără să fi avut niciodată posibilitatea de a derula tranzacţii în numele clienţilor, şi că orice operaţiune "trebuia verificată de alţi patru angajaţi ai băncii". Concret, însă, n-a dat explicaţii, invocând obligaţia de a păstra confidenţialitatea.

"După 8 ani de muncă am plecat de la Raiffeisen numai cu salariile şi un capsator", susţine fosta funcţionară. Rămâne de văzut dacă se va putea apăra la fel şi în faţa anchetatorilor, porniţi s-o "capseze" pentru delapidare...

Specialişti bancari susţin că situaţii precum cele în care se află clienţii Raiffeisen rămaşi fără bani în conturi pot fi evitate cu două condiţii: funcţionarii să respecte normele şi procedurile de lucru, verificând semnăturile de pe ordinele de plată, iar clienţii să nu lase angajaţilor din bănci documente semnate în alb. De asemenea, clienţii care vor să închidă un cont sunt sfătuiţi să nu facă doar solicitări telefonice, ci să depună cereri scrise, înregistrate oficial, iar la final să solicite adeverinţe care să ateste acest lucru în mod expres. Pentru depistarea în timp util a "scurgerilor" de bani, clienţilor li se recomandă fie să-şi supravegheze contul prin sisteme de tip home banking, fie să ceară cât mai des extrase de cont.