Corigenţi la insolvenţă: A intrat în vigoare Legea insolvenţei persoanelor fizice, vezi ce prevede!

În urmă cu 10 ani, Carmen şi Mugur, s-au împrumutat cu 21.000 franci elveţieni ca să-şi extindă casa cu încă o cameră. În 2016, după ce cursul valutei a „explodat”, valoarea ratelor s-a dublat, iar cei doi soţi nu au mai făcut faţă.

Orădenii sunt simpli muncitori, plătiţi pe un salariu puţin peste cel minim, iar banca le cerea o rată lunară de 1.300 lei. Problema a fost că, în cei 8 ani, au plătit doar comisioane şi dobânzi, astfel că au rămas în continuare cu încă 21.000 euro de plătit. Urmarea? Vor fi executaţi silit, adică banca le va vinde singura avuţie, casa în care locuiesc...

Dator vândut

Un alt orădean, Andrei, era un mic intreprinzător de succes la începutul anilor 2000. Avea o mică firmă de termopane, o casă, o hală de producţie, angajaţi, utilaje. O parte fuseseră cumpărate pe două credite de circa 30.000 euro, luate în 2007. În ultimii ani, însă, afacerea a început să scârţie, iar Andrei n-a mai reuşit să plătească ratele.

Firma a intrat în faliment şi banca i-a scos la vânzare şi casa, şi sediul firmei, cu tot cu hala de producţie. „După 10 ani în care am plătit şi după ce banca a vândut tot ce aveam, a mai rămas încă o datorie de 30.000 euro, pe care au cesionat-o unei firme de recuperare. Ne-a blocat conturile, sunt hărţuit de apelurile recuperatorilor, este inuman...”, povesteşte bărbatul.

Atât pentru Andrei, cât şi pentru Carmen şi Mugur, Legea insolvenţei persoanelor fizice, adoptată în 2015,  ar putea însemna o şansă de redresare. Însă doar în teorie. Căci, după cum a descoperit BIHOREANUL, instituţiile publice implicate nu au personal instruit pentru astfel de proceduri nici măcar acum, la doi de la emiterea actului normativ...

Falit...

Adoptată în 2015, însă amânată vreme de doi ani, Legea 151/2015 privind insolvenţa persoanelor fizice a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2018, ceea ce înseamnă că, teoretic, persoanele fizice care au datorii mai vechi de 90 de zile, a căror valoare totală este cel puţin egală cu 14.500 lei, adică 10 salarii minime pe economice, îşi pot cere de acum insolvenţa.

„Este un instrument care vine în ajutorul persoanelor fizice de bună-credinţă ajunse într-un grav impas financiar, acumulând datorii la bănci, la utilităţi, la întreţinere, firme de creditare, chiar faţă de ANAF, şi care vor fi ajutaţi de stat să se descarce de obligaţii”, a explicat pentru BIHOREANUL purtătorul de cuvânt al Administraţiei Finaţelor Publice Bihor, Vasile Farc (foto).

... dar cu condiţii

Cei care apelează la protecţia legii vor putea să-şi reeşaloneze datoriile pe o perioadă de 5 ani şi vor scăpa de penalităţi şi executare silită. Pe de altă parte, însă, „faliţii” trebuie să ştie că, până la încheierea procedurii, toate deciziile cu privire la veniturile şi proprietăţile lor aparţin unui administrator special, care le poate impune condiţii stricte.

„În principal, trebuie să respecte programul de plăţi şi să facă dovada acestui lucru, să participe la cursuri şi programe de educaţie financiară, să îşi păstreze locul de muncă ori să facă diligenţe ca să găsească un altul, mai bine plătit. Oamenilor le trebuie aprobare chiar şi să meargă în vacanţă”, spune Farc.

Cât despre ţigări sau băutură, nici nu mai poate fi vorba, căci normele de aplicare ale legii permit cheltuieli doar pentru un coş minim lunar, utilităţi, cheltuieli de sănătate, creşterea şi educarea copiiilor, întreţinerea locuinţei.

Îţi revii sau vinzi!

Actul normativ prevede trei forme de aplicare: pe bază de plan de rambursare a datoriilor ori prin lichidare de active, pentru cei cu datorii mai mari de 21.750 lei, respectiv procedura simplificată de insolvenţă, pentru persoanele cu datorii de cel mult 14.500 lei. Cea din urmă procedură este gândită ca o protecţie socială a persoanelor vulnerabile, cum sunt pensionarii sau cei cu capacitatea de muncă pierdută parţial sau total. Aceştia vor putea scăpa de toată datoria, respectând, însă, pentru o perioadă de 5 ani, o serie de obligații stricte.

În cazul procedurii prin lichidare de active, cererea se depune la Judecătoria în circumscripţia căreia se află domiciliul datornicului, iar pentru procedura pe bază de plan de rambursare a datoriilor şi procedura simplificată - în faţa unei comisii speciale, formată din reprezentanţi ai Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor, ai Fiscului şi din cadrul AJOFM. Dacă cererea va fi aprobată, atunci solicitantul va fi audiat în termen de 5 zile şi îndrumat către un administrator care, în funcţie de cât de sărac şi îndatorat e omul, va dispune una dintre cele trei proceduri.

Nicio mişcare

În teorie, sună OK. Problema e că aşa-numitele Comisii de insolvenţă, constituite la nivel central şi teritorial nu şi-au intrat, încă, în atribuţii. Nu face excepţie nici cea din Bihor. Membrii Comisiei de insolvenţă coordonată de un consilier juridic din cadrul Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor Bihor, desemnaţi în cursul anului trecut, nu s-au întrunit niciodată şi nici nu au o adresă la care persoanele să-şi trimită cererile.

Probleme sunt şi în privinţa administratorilor, acei specialişti care vor întocmi, practic, planul de rambursare. În opinia şefului AJOFM Bihor, Békési Csaba (foto), aceştia au nevoie de specializare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. „Trebuie organizate cursuri de formare profesională, să fie atestaţi pentru a desfăşura o astfel de activitate”, spune directorul.

În pregătiri...

La fel de nepregătite sunt şi instanţele de judecată. Dacă în primele zile ale anului s-ar fi depus vreo cerere de lichidare de active, în baza Legii 151/2015, procedura ar fi fost blocată căci, la nivelul judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Bihor nu sunt încă înfiinţate complete specializate, aşa cum prevede actul normativ.

„Din discuţiile purtate cu reprezentanţii celorlalte judecătorii din ţară, până la acest moment nu s-a înregistrat o astfel de cerere în niciuna dintre judecătoriile din municipiile reşedinţă de judeţ”, spune preşedinta Judecătoriei Oradea, Florentina Sandu. Potrivit magistratului, Colegiul de conducere al instanţei va pune în discuţie înfiinţarea completelor specializate în cursul acestei săptămâni. „La 1 ianuarie, şase judecători au promovat la Tribunalul Bihor. Vor veni patru judecători stagiari, care nu pot judeca astfel de cereri, dar şi trei proaspeţi absolvenţi ai INM. Am prorogat discutarea subiectului, ca să avem lista completă cu judecătorii instanţei”, arată şefa Judecătoriei.

Ca atare, deşi aşteptată de mii de români înglodaţi în datorii, Legea insolvenţei persoanelor fizice este, deocamdată, inoperabilă. După doi ani în care au amânat intrarea ei în vigoare pe motiv că e nevoie de timp de pregătiri, slujbaşii statului au rămas la fel de surprinşi şi nepregătiţi ca şi autorităţile locale în cazul ninsorilor... din miez de iarnă.

NU-I PENTRU TOŢI
Interzis pentru evazionişti

Legea insolvenţei personale nu se aplică persoanelor condamnate definitiv pentru evaziune fiscală, fals sau înşelăciuni, nici celor care şi-au dat demisia de la locul de muncă în ultimele 6 luni, anterioare cererii de intrare în insolvenţă, celor cărora li s-a închis contractul de muncă prin acordul părţilor, celor care au fost concediaţi în ultimii 2 ani din vina lor sau celor care pot să-şi găsească de lucru dar nu o fac.

Nu sunt admise nici cererile depuse de cei care deţin acţiuni la vreo societate, cei care au vândut bunuri cu 3 ani înainte de a intra în dificultate financiară sau care, în perioada în care nu şi-au plătit ratele, au acumulat datorii noi, cheltuind bani pe produse considerate de lux.  

Legea prevede sancţiuni şi pentru cei care au trecut printr-o procedură de insolvenţă personală şi nu respectă planul de rambursare a datoriilor sau au ascuns anumite venituri iar ulterior solicită, din nou, intrarea în insolvenţă. Aceştia au dreptul să depună o nouă cerere abia după 5 ani.