Colectiv, 3 ani de la tragedie, 64 de morţi, nici un vinovat. În spitalele din România, doar 11 paturi pentru marii arşi

Marţi se împlinesc 3 ani de la tragedia petrecută în clubul bucureştean Colectiv, unde, în urma unui incendiu, 64 de oameni au murit, dintre care 26 la faţa locului.

Încă de dimineaţă, oamenii au început să lase lumânări şi flori în faţa clubului Colectiv, în memoria victimelor, printre cei care şi-au prezentat omagiile numărându-se şi preşedintele Klaus Iohannis.

Nimic nu s-a schimbat

Supravieţuitorii acestei tragedii au o concluzie comună: trei ani mai târziu, România nu s-a schimbat.

"Nu avem secţii pentru mari arşi. Nu avem spitale. Nu avem aparatură şi echipamente moderne. Şi în general nu avem mai nimic, nici chiar medici, pentru că mulţi sunt acum în străinătate. Însă ce te faci când ajungi într-un spital din străinătate, unde secţiile de arşi arată ca o cameră de hotel dintr-un film S.F., dar te confrunţi cu ceva cu totul neaşteptat: factorul uman", a scris supravieţuitorul Cristian Matei, pentru site-ul stirileprotv.ro. De altfel, ziarele naţionale au publicat în ultimele zile mai multe mărturii cutremurătoare ale supravieţuitorilor, decepţionaţi de ţara în care s-au născut.

Totodată, spitalele din România au doar 11 paturi pentru răniţii cu arsuri grave, scrie digi24.ro.

Captivi între flăcări

La 30 octombrie 2015, în clubul bucureştean Colectiv, local situat pe strada Tăbăcarilor, din sectorul 4, sute de persoane asistau la un concert al trupei Goodbye to Gravity, scrie europafm.ro.

Un incendiu a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul recitalului. Flăcările s-au extins rapid din cauza izolaţiei tavanului.

Cei prezenţi în incintă au rămas captivi, întrucât uşa de ieşire era prea strâmtă, iar cea pentru situaţii de urgenţă era blocată. Unele dintre victime au suferit grave arsuri, externe sau interne, ori au fost prinse în busculada creată.

Numărul deceselor a crescut la 64 în lunile care au urmat incendiului. În 2017, un supravieţuitor s-a sinucis pe fondul depresiei, ridicând bilanţul tragediei la 65 de morţi.

Ucişi de sistem

Tragedia a arătat că România este incapabilă să gestioneze o situaţia de criză. Conducerile spitalelor bucureştene dădeau asigurări că pot îngrji răniţii, dar bilanţul victimelor creştea de la o zi la alta. Pentru unele dintre ele, cu arsuri pe suprafeţe extinse, bacteriile din spitale au fost letale.

O anchetă jurnalistică a demonstrat ulterior că în cele mai multe unităţi sanitare din România erau livraţi dezinfectanţi produşi de compania Hexi Pharma, a căror concentraţie era mult diluată, ceea ce îi făcea ineficienţi. Infecţiile nosocomiale ucid, cel mai probabil, mai mulţi pacienţi decât afecţiunile pentru care se internează.

Tardiv, ministerul Sănătăţii – condus pe atunci de social-democratul Nicolae Bănicioiu – a acceptat ca unii dintre răniţi să fie transferaţi în străinătate. Pentru unii a fost, însă, prea târziu.

Vestita barocameră pentru arşi a spitalului Floreasca, inaugurată cu fast în 2015 de acelaşi Nicolae Bănicioiu, şi care a costat 4 milioane de lei, nu funcţionează nici în prezent din cauza birocraţiei, care presupune mai multe avize.

Judecată lentă

Rudele victimelor din Colectiv aşteaptă ca responsabilii pentru tragedie să fie traşi la răspundere.

Cei trei patroni ai clubului mistuit de flăcări, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, au fost trimişi în judecată, în urmă cu doi ani, sub acuzaţia de ucidere din culpă, vătămare corporală şi lipsa unor măsuri de securitate şi sănătate în muncă.

În acelaşi dosar, răspund Daniela Niţă, patroana firmei care a livrat artificiile pentru concertul din club, directorul Cristian Niţă şi pirotehnistul Viorel Zaharia.

Deferiţi justiţiei militare au fost Antonina Radu şi George Petrică Matei, ofiţerii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov care au verificat clubul în prealabil şi au închis ochii la nereguli.

Cristian Popescu Piedone, primarul de atunci al sectorului 4, pe raza căruia funcţiona localul, este judecat pentru abuz în serviciu, alături de 3 subalterni din cadrul primăriei.

Primul judecător al dosarului s-a pensionat. Magistratul care a preluat dosarul a anunţat că judecata nu va fi reluată "de la zero". Noi audieri sunt programate în noiembrie.

În planul reponsabilităţii politice, sub presiunea unor masive proteste de stradă, guvernul condus de Victor Ponta a demisionat la 5 zile după incendiu.

Un infern de 153 de secunde

Potrivit digi24.ro, reconstituirea incediului, realizată de specialiştii de la INSEMEX, a pornit de la secunda zero a jocului de artificii. Efectele pirotehnice au durat fix 15 secunde.

7 secunde mai târziu, Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity vede flacăra pe stâlpul de lângă scenă şi spune "Asta nu era în program!". Cere un extinctor.

În mai puţin de nouă secunde, flăcările au acaparat deja în totalitate plafonul acoperit cu spumă poliuretanică şi plăci din lemn. Potrivit specialiştilor, temperatura focului a fost de aproape 1000 de grade Celsius! La secunda 35, din plafon încep să curgă picături incandescente peste oamenii care se înghesuie să iasă din club.

Alimentate de instalaţiile de ventilaţie, flăcările coboară în mijlocul clubului, printre spectatori. La secunda 41 a incendiului, tinerii deschid prima uşă. Flăcările sunt deja în zona barului. Sistemele de ventilaţie se blochează din cauza fumului.

17 secunde mai târziu se deschide şi cea de-a doua uşă, iniţial blocată. Alimentat de afluxul brusc de aer proaspăt, focul capătă o intensitate uriaşă.

La secunda 91, flăcările ucigaşe pârjolesc inclusiv containerul în care erau blocaţi zeci de tineri.

La secunda 105, de la un metru înălţime în sus, arde tot. Doar cei care s-au culcat la pământ supravieţuiesc. Opt secunde mai târziu flăcările şi fumul încep să fie evacuate natural. Au trecut 153 de secunde. Incendiul începe să se stingă singur.

Concluziile specialiştiilor de la Petroşani arată că modul în care a fost construită clădirea şi felul în care era amenajată au făcut ca salvarea tinerilor din calea flăcărilor să fie o misiune aproape imposibilă.