Ce au promis și ce au făcut? BIHOREANUL arată ce au realizat și ce nu, până la jumătatea mandatelor, cei mai importanți aleși locali

Pe 19 octombrie 2020, Ilie Bolojan, votat de 61,51% dintre bihoreni, îşi începea mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean, iar Florin Birta, preferat de 70,13% dintre orădeni, pe cel de primar al municipiului, marcând astfel o premieră: un primar prelua conducerea judeţului, cea a oraşului fiind "predată" fostului său vice.

La jumătatea mandatelor celor mai importanţi "actori" ai administraţiei din judeţ, BIHOREANUL le-a inventariat promisiunile în curs de materializare, dar şi pe cele încă neonorate, prezentându-le atât explicaţiile, cât şi criticile aduse de opoziţie. 

"Bihorul pe mâini bune"

După 4 ani şi jumătate în care la cârma judeţului au fost UDMR şi PSD prin Pasztor Sandor şi Ioan Mang, Bolojan a câştigat lejer competiţia electorală, în care, sub sloganul "Bihorul pe mâini bune", a prezentat un set de 7 obiective: "Locuri de muncă" (parcuri industriale, susţinerea turismului, agriculturii şi producătorilor locali), "Extinderea utilităţilor" (reţele de apă, canalizare şi gaz), "Drumuri modernizate" (judeţene, dar şi centuri ocolitoare), "Transport integrat" (cu rute în toate localităţile), "Orientare către bihoreni" (ordine la Consiliul Judeţean, curăţenie în judeţ), "Zboruri externe" (dezvoltarea Aeroportului, reluarea curselor externe şi noi curse spre Bucureşti), "Fonduri şi investiţii" (bani europeni şi guvernamentali, plus investiţii private).

Noul preşedinte a pornit în trombă, încă din primele săptămâni subţiind administraţia judeţeană. Rezultatul? O reducere de la 2.634 la 2.090 a numărului de bugetari, cu o economie anuală de 6 milioane euro în buget. Bani transferaţi rapid spre investiţii...

De miliarde

În ce stadiu sunt proiectele după doi ani? Execuţia a trei din cele patru noi drumuri din Zona Metropolitană - cele ce vor lega de Oradea comunele Oşorhei, Sântandrei şi Nojorid - a fost scoasă la licitaţie, la finele acestei luni urmând să fie anunţate firmele câştigătoare, iar pentru drumul dintre Oradea şi Biharia – Paleu, va fi lansată până la finalul acestui an. 

În ce priveşte cele trei şosele de centură propuse de Bolojan, la Aleşd se lucrează din august, la Beiuş execuţia a fost adjudecată de o asociere de firme, dar o alta a făcut contestaţie, aşa că se aşteaptă finalizarea procedurii, iar la Sânmartin ordinul de începere a lucrărilor va fi dat săptămâna aceasta, după ce câştigătorul licitaţiei va primi autorizaţia de construire. O vreme, proiectele au fost ţinute în loc cu procese deschise de proprietari de terenuri, în condiţiile în care CJ Bihor poate cheltui fondurile UE obţinute (peste 706 milioane lei) doar până la finele anului viitor.

Un alt proiect fără precedent e cel al drumului expres Oradea - Arad, preluat de la CNAIR (care, la fel ca în cazul centurilor Beiuş şi Aleşd, l-a ţinut la sertar un deceniu). Şi acesta are finanţare europeană (circa 1,5 miliarde euro), proiectul tehnic trebuind finalizat în primăvara anului viitor pentru ca lucrările să înceapă cel târziu în toamnă.

Seria e completată cu Inelul metropolitan Oradea, finanţat cu 201 milioane lei din Programul Anghel Saligny, pentru care Bolojan a obţinut abia luna trecută voturile necesare, cu "trădarea" a doi consilieri PSD, nevoiţi din acest motiv să demisioneze. Licitaţia a fost lansată, urmând ca lucrările să înceapă la primăvară şi să fie gata până la sfârşitul anului 2024.

Proiecte în grafic, proiecte neîncepute

Administraţia judeţeană e în grafic cu proiectele parcurilor industriale (Aleşd, Beiuş, Ştei şi Marghita), care vor fi realizate tot cu fonduri UE. La fel, cu bani europeni (16 milioane euro), sunt extinse reţele de gaz în 8 comune şi cu cofinanţări de la bugetul judeţului în alte 5. Pentru dezvoltarea turismului, CJ Bihor a elaborat proiecte ce vizează măsuri de conservare şi îmbunătăţirea infrastructurii de vizitare în 7 destinaţii, iar în cele mai frecventate 13 zone va amplasa platforme îngropate pentru deşeuri. De asemenea, stimulează primăriile să întreţină curăţenia pe marginea drumurilor şi construieşte 32 de platforme pentru colectarea gratuită a deşeurilor voluminoase, aşa încât acestea să nu mai fie depozitate clandestin.

La Aeroport se construieşte în parteneriat public-privat terminalul Cargo, primul realizat în România după 1990, şi se derulează două proiecte cu fonduri UE (peste 202 milioane lei) pentru modernizarea infrastructurii şi creşterea siguranţei. Planul CJ Bihor şi al Primăriei de operaţionalizare a companiei Air Oradea este ţinut, însă, în stand by. Explicaţia? "Situaţia volatilă de pe piaţa transporturilor aeriene, perturbată de pandemie şi de război", spune Bolojan. 

Tot restante sunt promisiunile pentru sistemul de transport cu rute în toate localităţile judeţului (cele nerentabile urmând să fie subvenţionate de CJ şi primării), precum şi pentru sprijinirea producătorilor agricoli (prin capacităţi de depozitare şi procesare). "Aceste obiective le vom ataca anul viitor", afirmă şeful administraţiei judeţene.

De asemenea, CJ Bihor a continuat proiectele lansate de predecesori (de la bazinele de înot didactice la campusul pentru învăţământul special, ce va fi convertit pentru învăţământul profesional), iar în plus derulează multe altele de anvergură mai mică, pentru construirea centrului cultural multifuncţional (licitaţia fiind pregătită pentru luna viitoare), a 8 poduri pe drumuri judeţene (5 fiind deja finalizate), modernizarea a 7 drumuri judeţene etc.

Birocraţie şi scumpiri

În ce priveşte bilanţul lui Florin Birta, sub conducerea acestuia, Primăria Oradea are în lucru mari proiecte de infrastructură rutieră lansate de Bolojan (pasajele subterane Piaţa Cetate - Centrul Civic - Piaţa Gojdu, apoi Crişul şi Gară, parcarea de lângă Catedrala Ortodoxă) şi pregăteşte altele (de exemplu pasaje pe direcţia Vladimirescu - Decebal şi Vladimirescu - Oneştilor). "De la idee la implementare trec 4-6 ani din cauza birocraţiei, studiilor şi proiectării, dar acum sunt şi întârzieri cauzate de scumpiri", spune edilul. 

Aşa au trenat şi lucrările la piaţetele de cartier (Cazaban, Nufărul şi Magnoliei) şi la etapa a III-a a modernizării sistemului de termoficare. În ce priveşte trecerea pe apă termală a încălzirii cartierului Nufărul I, lucrările abia au început, la 12 ani după lansarea proiectului, după ce Primăria a câştigat un proces cu Ministerul Economiei pentru finanţarea europeană. 

Focus pe energie

Municipalitatea mai are în vedere construirea terminalului intermodal din Şoseaua Borşului şi a pasajului care va racorda la acesta parcul industrial (în licitaţie), noi parcări supraterane în strada Iosif Vulcan şi la Spitalul Judeţean (în lucru), construirea noului spital de Infecţioase şi Pneumologie (în proiect, cu dorinţa de a fi finanţat pe PNRR), dar şi extinderea spaţiilor verzi prin amenajarea de noi parcuri în cartiere, precum şi pentru reabilitarea parcurilor Bălcescu, Brătianu, 1 Decembrie şi Petofi (în licitaţie).

În ce priveşte proiectele noi, "marca" Birta, acestea vizează reabilitarea energetică a unor blocuri şi clădiri publice (prin PNRR, în valoare de 100 milioane euro), pentru construirea unei staţii de hidrogen aşa încât Termoficare să consume mai puţin gaz (peste 20 milioane euro) şi amenajarea unui parc fotovoltaic peste haldele vechiului CET (15 milioane euro), în paralel, cu fonduri din bugetul local, derulând, potrivit edilului, modernizarea a 100 de străzi din cele 250 neasfaltate. 

Câte dintre planuri vor deveni realitate până la capătul mandatelor primarului şi preşedintelui CJ Bihor urmează să constate, însă, chiar orădenii şi bihorenii, care în 2024 vor avea din nou în mână buletinul şi ştampila de vot. Ei vor decide dacă aleşii s-au dovedit sau nu vrednici de încrederea pe care le-au acordat-o... 

"DACĂ OMUL LUCREAZĂ..."
"Dezamăgire" la PSD

O parte a opoziţiei din CJ Bihor consideră că Bolojan îşi respectă angajamentele, alta se declară "dezamăgită". 

"Eu zic că s-a ţinut de promisiuni. Dacă omul lucrează, nu poţi să nu recunoşti. Nu pot să zic lucruri negative", afirmă liderul consilierilor UDMR, Borsi Lorand (foto). Potrivit acestuia, singurele obiecţii ar fi cu privire la realizarea parcurilor industriale din Săcueni şi Tămăşeu, unde primăriile vor să păstreze proprietatea terenurilor, nu s-o cedeze ADLO, structura prin care CJ Bihor dezvoltă parcurile industriale, şi mai ales la reorganizarea instituţiilor de cultură, UDMR criticând înglobarea redacţiei revistei Varad în organigrama Bibliotecii Judeţene, la fel cum s-a întâmplat şi cu cea a revistei Familia.

În schimb, liderul grupului PSD din CJ Bihor, Bujor Chirilă, afirmă că prestaţia lui Bolojan este "dezamăgitoare". Motivele? Tot reorganizarea instituţiilor de cultură, în urma căreia "au dispărut instituţii de prestigiu, ca Ansamblul Crişana şi Şcoala de Artă Francisc Hubic", dar mai ales "modul heirupist prin care se fac centurile şi inelul metropolitan, pe repede înainte, fără consultare cu proprietarii de terenuri". În plus, adaugă Chirilă, "vedem că Aeroportul este modernizat, ceea ce e foarte bine, dar nu s-a întâmplat nimic cu compania Air Oradea, iar cursele externe se reduc, ceea ce demonstrează, de fapt, că orădenii nu au destulă putere de cumpărare pentru a călători cu avionul". 

"TENDINŢĂ DE BARONIZARE"
Birta, subordonat lui Bolojan

Criticile UDMR sunt mai "soft" şi în ce priveşte activitatea municipalităţii sub Florin Birta. Liderul consilierilor maghiari, Szabo Jozsef, zice că edilul "are şi realizări, dar şi insuccese", fără însă a le numi, şi acuză că "nu vedem strategia cu care vom reuşi să reducem diferenţele majore pe care le are Oradea faţă de Cluj şi Timişoara", tot la modul general. 

PSD-istul Adrian Madar (foto) este, însă, mult mai explicit şi vehement. Potrivit acestuia, "este evidentă tendinţa de baronizare a oraşului şi a judeţului", prin "subordonarea politică a primarului către preşedintele CJ Bihor", ceea ce "a condus la alocarea de sume semnificative de la municipiu pentru proiectele acestuia, cum ar fi dezvoltarea aeroportului ori inelul metropolitan".

Madar susţine că "efortul echipei din Primărie de a continua modelul de dezvoltare bazat pe investiţii edilitare, în general imobiliare, model potrivit acum 10 ani, nu se vede ca adecvat acestor vremuri" şi înşiră o listă de eşecuri: "gestiunea ineficientă a marilor proiecte, cu termene lungi de la lansare la punere în practică", "politica de majorare a impozitelor şi taxelor", "susţinerea RER în defavoarea orădenilor", "dezvoltarea netransparentă a reţelelor de apă-canal", "cele mai scumpe parcări din ţară, după Bucureşti", faptul că "se investeşte în parcuri noi, dar întreţinerea ulterioară a acestora este neglijată", inexistenţa investiţiilor în cultură, "umflarea preţului plătit de părinţi la creşe" şi "exproprierile la preţuri subevaluate".