Caz închis! Dosarul furtului de uraniu de la Ştei a fost închis cu autori necunoscuţi

În toamna anului 2011, dispariţia celor 73 de kilograme de uraniu de la sucursala din Ştei a Companiei Naţionale a Uraniului, dezvăluită în pemieră de BIHOREANUL, a declanşat anchete încrucişate ale mai multor instituţii. Poliţia, SRI-ul, Ministerul Industriilor, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare au încercat, toate, să afle modul în care, dintr-o unitate de acest calibru, pot să dispară materiale atât de periculoase pentru sănătatea publică, fără a se şti când şi cum.

Ei bine, cu toată străduinţa afişată de autorităţi, cazul a rămas tot nerezolvat, singurul mustrat fiind directorul sucursalei, Florin Dobra, care s-a ales cu sancţiuni administrative şi, în final, şi-a dat demisia. Cât despre răspunderea penală, BIHOREANUL a descoperit că dosarul deschis pentru sustragere de materiale radioactive a fost clasat în arhiva Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor cu menţiunea AN. Adică autori necunoscuţi...

Buncăr prădat

Pe 26 octombrie 2011, un eveniment grav şi fără precedent s-a petrecut la Ştei: 73 de kilograme de minereu de uraniu au dispărut fără urmă de la Sucursala Ştei a Companiei Naţionale a Uraniului (CNU), cunoscuta Moară 4 din zona industrială a oraşului. Era vorba de 8 cilindri metalici umpluţi cu minereu de uraniu în formă naturală, aşa-zise "etaloane" folosite pe vremuri de mineri la calibrarea staţiei care măsura radioactivitatea vagoanelor cu minereu expediate de la mina Băiţa-Plai.

După închiderea galeriilor, în 2008, fiind surse de radiaţii ionizante, etaloanele au fost adăpostite într-un buncăr special din beton cu uşă metalică şi închis cu lacăt, care ar fi trebuit să beneficieze de măsuri de protecţie speciale. Acest aspect a fost, însă, complet neglijat. Aşa că în momentul în care angajaţii CNU Ştei au intrat în buncăr ca să scoată materialele radioactive pentru a le transfera la baza din Feldioara a companiei, ia-le de unde nu-s!

O nimica toată

Incidentul a fost păstrat secret de autorităţi şi poate ar fi fost muşamalizat dacă nu era supus atenţiei opiniei publice de BIHOREANUL. Imediat, Poliţia şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare (CNCAN) s-au grăbit să minimalizeze cazul prin comunicate liniştitoare care arătau că dispariţia ar fi, de fapt, o nimica toată, căci materialele nu ar preprezenta un pericol real pentru sănătatea populaţiei. Nici fostul ministru al Internelor nu vedea ceva revoltător într-un furt petrecut într-o bază care gestionează substanţe radioactive. "Acolo discutăm de un furt de fier vechi, nu de uraniu", a bagatelizat atunci Traian Igaş episodul.

În acelaşi timp, însă, incidentul a declanşat anchete încrucişate din partea mai multor instituţii, începând cu CNCAN şi Serviciul Român de Informaţii, şi continuând cu inspectori din Ministerul Industriilor şi din Corpul de Control al CNU. Care, împreună cu poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase Bihor, au încercat să lămurească modul în care au dispărut barele umplute cu uraniu, dar şi să identifice persoanele responsabile pentru măsurile deficitare de pază a materialelor radioactive.

Anchete, una după alta

Anchetele ministeriale, ale CNCAN şi ale CNU s-au lăsat cu sancţiuni administrative dar şi disciplinare pentru şeful de atunci al sucursalei, Florin Dobra. Care - după cum se specifică în rapoartele întocmite pe marginea cazului - a încălcat mai multe norme impuse de Legea 111/1996 a activităţilor nucleare, dar şi sarcini de serviciu.
Dobra nici măcar nu ştia ce are în ogradă căci, după cum au arătat inspectorii CNCAN, nu a făcut vreun inventar al materialelor radioactive pe care le deţinea în gestiune, nici la preluarea punctului de lucru, în iunie 2009, şi nici ulterior. "De la numirea în funcţie, în 2009, Dobra Florin nu a verificat periodic existenţa fizică a etaloanelor, nu a inventariat sursele de radiaţii pe care le avea în gestiune şi nu le-a asigurat protecţia corespunzătoare", au concluzionat inspectorii CNCAN, care au dispus amendarea sucursalei, prin şeful său, Florin Dobra, cu 10.000 lei pentru "contravenţii în domeniul nuclear".

Şeful CNU Ştei a fost sancţionat şi de conducerea companiei, care l-a găsit "vinovat de neîndeplinirea sarcinilor de serviciu" şi l-a "amendat" cu reducerea salariului cu 10% pentru o perioadă de 2 luni. "Salariatului i-a lipsit interesul de a cunoaşte şi de a pune în aplicare procedurile de lucru, iar susţinerile cum că a vizualizat din când în când uşa închisă cu lacăt a buncărului, nu înseamnă că după uşă existau etaloanele", a remarcat ironic în raportul său şeful Corpului de control, Dorin Filip, referindu-se la susţinerile lui Dobra cum că "a verificat în mai multe rânduri, din exterior, buncărele şi nu prezentau urme de forţare".

Ştia demult!

Dobra a fost luat în colimator şi în ancheta penală demarată, pentru neglijenţă în serviciu. Începută întâi sub coordonarea procurorilor Parchetului Beiuş şi continuată, apoi, din decembrie 2011, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, investigaţia a confirmat în totalitate concluziile rapoartelor de control întocmite de specialiştii din domeniu. Mai mult decât atât, în faţa procurorilor, Dobra a recunoscut chiar şi faptul că ştia de lipsa etaloanelor!

"A avut cunoştinţă despre lipsa surselor cu mult timp anterior datei de 26 octombrie, când ar fi trebuit transferate şi când lipsa acestora nu a mai putut fi ascunsă", notează procurorul Adriana Ardelean de la Parchetul Beiuş, cea care a coodonat cercetările în prima etapă, în ordonanţa din 11 decembrie 2011 prin care a dispus extinderea anchetei şi faţă de Dobra, pentru neglijenţă în serviciu, schimbarea încadrării de furt calificat, dată iniţial, în furt de material radioactiv, respectiv declinarea cauzei către Parchetul Bihor, competent să ancheteze astfel de cazuri.

De altfel, susţine anchetatoarea, acesta a şi fost motivul pentru care Dobra nu a anunţat firma de pază despre existenţa buncărului, pentru ca paznicii să-l ia în evidenţă "şi să ia măsuri suplimentare de pază". "În plus, în calitate de responsabil în asigurarea securităţii radiologice, Dobra Florin nu a verificat niciodată de la preluarea conducerii punctului de lucru, existenţa fizică a celor 8 etaloane", a mai punctat Adriana Ardelean.

Case closed

Câteva luni mai târziu, însă, Dobra avea să scape basma curată. Acuzaţiile care, altminteri, i-ar fi putut aduce o condamnare penală de până la 2 ani de închisoare, au fost considerate "lipsite de pericol social" de procurorul Cristian Ardelean de la Parchetul Bihor. Acesta a dispus scoaterea de sub urmărire penală a şefului CNU Ştei şi sancţionarea acestuia doar cu o amendă administrativă de 400 lei pe motiv că "fapta a fost comisă sub forma culpei cu neprevedere, aceasta nu a produs consecinţe deosebite, prejudiciul este relativ redus, iar învinuitul e la primul conflict cu legea penală".

Cât despre barele cu uraniu, unde ar putea fi şi cine le-a luat, nu ştie nimeni. Anchetatorii au mers pe o singură variantă, că barele ar fi fost furate pentru a fi valorificate ca fier vechi, şi după ce au întrebat, fără rezultat, la câteva depozite, au renunţat. Deşi sustragerea ori distrugerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani, procurorul a abandonat ancheta după nici 4 luni de căutări, în aprilie 2012, tot atunci când a decis să-l "spele" şi pe nepăsătorul şef al CNU Ştei.

"Potrivit experţilor pe care i-am consultat, impactul radiologic al celor 73 de kilograme de minereu de uraniu existent în cele 8 ţevi este nesemnificativ. În plus, valoarea prejudiciului este redus. Cele 8 bare metalice au valoarea de inventar de 1098 lei, iar minereul de uraniu de 464 lei", a argumentat Ardelean BIHOREANULUI motivul pentru care a decis să închidă dosarul "cu autori necunoscuţi". Procurorul a motivat în rezoluţia de clasare şi faptul că "fapta a adus o atingere minimă a valorii ocrotite de legea penală, astfel încât nu prezintă pericol social". Întrebarea e: dacă furtul unor materiale radioactive nu, atunci oare ce altceva ar prezenta pericol social?

CA-N BRÂNZĂ
Depozite fără pază

Rezultatele anchetelor în cazul furtului de uraniu de la Ştei au arătat încă o dată faptul că, în Bihor cel puţin, depozitele de materiale radioactive sunt adevărate bombe cu ceas, fiind gestionate iresponsabil chiar de cei puşi să le păzească.

De altfel, BIHOREANUL a atras atenţia asupra acestui fapt încă din 2003, când reporterii au demonstrat vulnerabilitatea securităţii Depozitul Naţional de Deşeuri Radioactive de la Băiţa Plai, intrând fără să-i oprească nimeni până în "gura" depozitului care avea doar două tăbliţe inscripţionate cu avertismentele "Pericol de iradiere, zonă interzisă" şi "Zonă păzită". Perimetrul fostei exploatări miniere nu era asigurat cu gard, paznicii lipseau cu desăvârşire, iar depozitul în sine era păzit doar de... o cuşcă goală de câine.