Patru din cele șase camioane cu soia modificată genetic imobilizate în urmă cu două săptămâni de Direcția Județeană pentru Agricultură și Garda de Mediu Bihor au dispărut în noaptea de sâmbătă de duminică din curtea depozitului din Valea lui Mihai.
Dispărute peste noapte
Reprezentanții firmei din Iași, care deține camioanele, au dus cele 4 camioane într-o direcție necunoscută.
„Reprezentantul firmei din Iași a venit în noaptea de sâmbătă spre duminică însoțit de patru șoferi, s-au urcat în camioane și au dat să plece. Degeaba i-a avertizat portarul, iar apoi șeful bazei de recepție, chemat la fața locului, că nu pot părăsi depozitul pentru că există o notă lăsată de DSV și Direcția Agricolă. Aceștia au ignorat avertismentele, au ieșit pe poartă și au plecat spre o destinație necunoscută”, a declarat pentru BIHOREANUL șeful DAJ Bihor, Nicolae Hodișan.
"O adevărată bombă ecologică"
Potrivit directorului Hodișan, soia contaminată urma să fie trimisă la distrugere. „În urma analizelor făcute de noi, două din probele luate din camioane au dovedit că este vorba de soia modificată genetic, iar două au arătat soia impură, care se supune aceluiași regim și este interzisă în Uniunea Europeană, singura diferență fiind că aceasta provine la a doua sau a treia generație din soia modificată genetic. Având în vedere acest lucru, toată marfa urma să fie distrusă”, a explicat Hodișan.
Proprietarul și-a luat camioanele și încărcătura din depozitul în care erau imobilizate cu doar o zi înainte ca marfa să fie trimisă la ars. „Reprezentanții instituțiilor din grupul de acțiune, de la DSV și Garda de Mediu la Prefectura Bihor, au convenit să se întâlnească luni la Valea lui Mihai pentru a stabili ce destinație va lua soia modificată genetic. Pe lege, încărcătura ar fi urmat să fie trimisă la distrugere pe cheltuiala proprietarului”, a explicat directorul DAJ Bihor.
Potrivit lui Hodișan, în acest moment soia modificată genetic ar putea fi introdusă în circuitul comercial sau, și mai rău, în producție. „Vorbim de o adevărată bombă ecologică. Soia modificată genetic poate fi pusă în comercializare și să ajungă în consum sau să fie vândută unor fermieri. Oamenii aceea, dacă o plantează fără să știe ce au, își vor infecta toată producția de anul viitor”, a subliniat directorul DAJ Bihor.
Cu mâinile legate...
În ciuda pericolului pe care îl reprezintă încărcătura camioanelor pentru sănătatea publică, autoritățile nu au mijloace legale să dea camioanele în urmărire pentru a fi imobilizate în trafic. „Polițiștii ne-au spus că nu pot face nimic. Nu camioanele erau imobilizate, ca să nu poată pleca, ci soia din ele, cel care le-a luat era proprietarul lor, iar acestea au plecat fără să agreseze portarul sau să forțeze poarta”, a explicat Hodișan.
Această poziție a fost întărită, duminică la prânz, inclusiv de comunicatorii IJP Bihor printr-un comunicat de presă. „Din verificările efectuate de polițiștii bihoreni la sediul respectivei societăți comerciale, s-a constatat că respectivele camioanele au părăsit curtea societății cu permisiunea șefului unității, conducătorilor autotrenurilor fiindu-le permis accesul în incinta societății și plecarea cu respectivele autocamioane”, se menționează în comunicatul Poliției.
Potrivit reprezentanților Poliției, „din verificările efectuate de polițiștii bihoreni nu s-a constatat săvârșirea vreunei fapte de natură contravențională din competența de constatare și sancționare a Poliției sau a vreunei fapte de natură penală”.
150 de tone de soia interzisă
După cum BIHOREANUL a mai scris, inspectorii DAJ și cei ai DSVSA Bihor au descoperit pe 18 octombrie, în curtea unui depozit din Valea lui Mihai, 6 camioane încărcate cu 150 tone de soia despre care aveau informația că este modificată genetic. Marfa, adusă din județele Iași și Botoșani în Bihor pentru comercializare, a fost indisponibilizată, iar testele făcute ulterior au confirmat suspiciunile inspectorilor.
După cum se știe, organismele modificate genetic de la soia și porumb la cartof și sfeclă de zahăr sunt interzise de la cultivare pe teritoriul Uniunii Europene, ca măsură de precauție cu privire la riscurile potențiale cu privire la toxicitate, alergii, rezistență la antibiotice și altele.
Interdicția de la cultivare, aplicată pe teritoriul României din ianuarie 2017 odată cu aderarea la UE, a stârnit nemulțumirea fermierilor deoarece culturile modificate genetic sunt mai bogate și rezistente la secetă, boli sau dăunători.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.