Bihorenii, „la cuțit”: Record de operații anul trecut la Spitalul Județean din Oradea. De ce suntem tot mai bolnavi

Vi se pare că suntem mai bolnavi decât în urmă cu câţiva ani? Chiar suntem. În cursul anului 2023, în Spitalul Judeţean din Oradea s-au făcut cu aproape 30% mai multe intervenţii chirurgicale decât în 2019, ultimul an dinaintea pandemiei de Covid, când spitalele au fost practic închise.

Pe de o parte, oamenii au o încredere scăzută în medici, deşi tot lor le cer ajutorul când ajung la ananghie, pe de alta, s-au obişnuit să-şi neglijeze sănătatea până când aceasta se deteriorează brusc. "Conducerea ţării şi Ministerul Sănătăţii ar trebui să «sperie» puţin populaţia", afirmă un reputat chirurg orădean, tot mai solicitat fiindcă pacienţii nu îşi fac controale periodice, care să permită diagnosticarea şi tratamentul înainte să ajungă pe mesele de operaţii.

Mai mulţi pacienţi...

Cifrele sunt seci, dar în spatele lor pot fi descifrate fenomene care dau de gândit. Cele mai recente statistici puse la dispoziţia BIHOREANULUI de conducerea Spitalului Judeţean arată că anul trecut, în blocul operator al Staţionarului I din strada Gheorghe Doja, unde funcţionează 10 săli de operaţii pentru 8 specialităţi medicale (Chirurgie generală, Neurochirurgie, Chirurgie plastică, Urologie, Ortopedie-Traumatologie, Oftalmologie, ORL şi Chirurgie Buco-Maxilo-Facială) s-au făcut cu 27,41% mai multe intervenţii decât în anul premergător pandemiei, 2019, când fusese înregistrat precedentul vârf de activitate. Concret, au fost efectuate 12.370 operaţii, faţă de cele 9.709 intervenţii de acum 4 ani. 

În total, în toate cele 40 de secţii chirurgicale ale spitalului au fost internaţi anul trecut 21.201 pacienţi, cu 10,68% mai mult faţă de 18.937, în 2019. Atunci, au necesitat intervenţii 13.426 de pacienţi, 70,96% din totalul celor internaţi, pe când anul trecut au fost necesare operaţii în cazul a 17.151 pacienţi, deci pentru 80,82% din total.

Concluzia poate fi trasă chiar şi de nespecialişti: secţiile chirurgicale au avut mai mulţi pacienţi, dintre care au trebuit operaţi mai mulţi decât în trecut.

... mai multe operaţii

Potrivit statisticilor spitalului, activitatea majorităţii specialităţilor chirurgicale a depăşit-o semnificativ pe cea de dinaintea pandemiei, atât ca urmare a creşterii numărului de pacienţi în unele secţii, cât mai ales a ponderii celor care necesită operaţii. 

În secţiile I şi II de Chirurgie generală, în 2019 au fost făcute 2.740 intervenţii, fiind operaţi 71,63% din totalul pacienţilor, în timp ce anul trecut numărul operaţiilor a fost uşor mai scăzut, de 2.622, dar procentajul pacienţilor care au avut nevoie de intervenţii a sărit la 81,15%.

La Chirurgie cardiovasculară s-a ajuns de la 11 intervenţii în 2019, când au fost operaţi 29,73% dintre pacienţi, la 486 intervenţii anul trecut, reprezentând 80,62% dintre pacienţii internaţi.

La Neurochirurgie, în urmă cu 4 ani s-au făcut 324 intervenţii, pentru 32,99% din pacienţi, iar în 2023 s-a ajuns la 408 operaţii, pentru 44,69% dintre pacienţi.

Creşteri semnificative au avut şi secţiile de Chirurgie Buco-Maxilo-Facială şi de Urologie: de la 1.292 intervenţii în 2019 (67,89% din totalul pacienţilor) la 1.343 operaţii în 2023 (77,45%), respectiv de la 1.871 intervenţii în urmă cu 4 ani (83,19% din totalul pacienţilor) la 2.699 de operaţii anul trecut (pentru 93,88% din pacienţi). Iar exemplele pot continua...

Şi din alte judeţe

O explicaţie, afirmă managerul spitalului, dr. Gheorghe Carp (foto), e că din 2019 până în 2023 au fost achiziţionate noi echipamente, au fost angajaţi mai mulţi medici, iar unii s-au supra-specializat în centre universitare mari din ţară şi din străinătate. 

"La Urologie se foloseşte încă un turn laparoscopic, la Neurochirurgie echipa a crescut de la 4 la 7 medici. Normal că a crescut şi activitatea", spune dr. Carp. În plus, s-au înmulţit şi pacienţii din alte judeţe: "Anul trecut, în tot spitalul am avut 70.534 pacienţi din alte judeţe, faţă de 57.961 în 2022, o creştere de 21,69%".

Cangrene, peritonite, ocluzii... 

O altă cauză, însă, este că tot mai mulţi pacienţi ajung la spital în situaţii limită. "Vin foarte multe "cazuri depăşite", oameni care nu au fost la medic de ani întregi şi vin în stare foarte gravă. La Cardiologie vasculară, de exemplu, ajung direct cu cangrene, pe fondul unor afecţiuni neglijate cu anii, şi necesită amputarea picioarelor", spune dr. Lucia Daina (foto), director medical al spitalului. 

De asemenea, ajung tot mai multe peritonite ori ocluzii intestinale, complicaţii ale unor afecţiuni ale stomacului sau tranzitului intestinal care, netratate, generează complicaţii ce impun intervenţii chirurgicale.

Spitalul nu are, însă, statistici privind ponderea pacienţilor "last minute", deşi fenomenul e în creştere, ceea ce constată şi medicii în activitatea de zi cu zi.

"Situaţii tragice" 

Unul dintre punctele unde ajung pacienţii doar "când îi doare" este, bineînţeles, Unitatea de Primire a Urgenţelor. 

"Zilnic livrăm spitalului tot mai mulţi pacienţi care necesită intervenţii chirurgicale pentru că şi-au neglijat mult timp sănătatea. Nu avem date statistice care să arate câţi dintre cei care se prezintă la noi sunt operaţi, ci câţi sunt internaţi, dar cunoaştem patologiile", spune şeful UPU-SMURD Bihor, dr. Hadrian Borcea (foto). Anul trecut, din peste 85.000 persoane ajunse la Urgenţe, au trebuit internate 22.286 (26,05% din total), în timp ce în 2019, la puţin peste 83.000 prezentări, au necesitat internarea 17.572 (21,16% din total).

"Vedem situaţii tragice, cazuri care ajung la colegii chirurgi pentru afecţiuni nedescoperite ani întregi. Un pacient a ajuns la UPU cu dureri abdominale şi s-a descoperit că avea un cancer în stadiu avansat. A fost operat, dar viaţa nu i-a fost prelungită cu mult. Dacă l-ar fi văzut la timp medicul de familie şi medici specialişti, tumora putea fi descoperită şi tratată", spune dr. Borcea.

"Astfel de pacienţi, care îşi neglijează sănătatea, care nu merg cu anii pe la un doctor şi vin abia «pe ultima sută», sunt tot mai multe. Se întâmplă şi cu boli interne, cu complicaţii de colecistite, ulcere gastrice, rupturi de stomac, pancreatite severe", subliniază medicul.

Dacă la mecanic da, de ce nu şi la medic?

"În 2019 am avut cam 800 de operaţii, anul trecut am sărit de 1.000", spune unul dintre cei mai cunoscuţi chirurgi orădeni, dr. Dănuţ Dejeu (foto), şeful secţiei Chirurgie generală 3, în cadrul căreia funcţionează şi compartimentul de Chirurgie oncologică.

Înmulţirea numărului de intervenţii are drept cauză, în parte, şi faptul că în 2020 şi 2021 spitalele au fost practic închise. "Din pandemie, mulţi au rămas cu frică de doctori şi acum. Se prezintă târziu la medic, uneori prea târziu", spune chirurgul.

Acesta afirmă, însă, că de vină e şi educaţia precară, care face ca oamenii să apeleze la medic doar când simptomele afecţiunilor, netratate, explodează. "Am avut o grămadă de tumori care au venit prea târziu, cu metastaze, nici n-au mai putut fi operate".

Dr. Dejeu consideră că autorităţile ar trebui să ia măsuri pentru stoparea fenomenului. "E o chestiune de civilizaţie ca omul să meargă periodic la medic. Aşa cum îşi duce maşina la mecanic pentru revizie, aşa ar trebui să-şi ducă şi corpul la medic pentru control. Este esenţial să descoperi o boală la timp, când poate fi vindecată. Conducerea ţării şi Ministerul Sănătăţii ar trebui chiar să «sperie» puţin populaţia, din păcate la mulţi nu merge decât aşa", spune medicul. 

Autorităţile să-şi asume, aşadar, educarea sanitară a cetăţenilor, pentru că altfel tot mai mulţi vor ajunge în spitale, ba chiar direct pe mesele de operaţii. Cu mai multă suferinţă şi, adesea, fără speranţe...

CERC VICIOS 
Educaţie pe hârtie

Dr. Daniela Rahotă (foto), directoarea DSP Bihor, afirmă că instituţia, subordonată Ministerului Sănătăţii, nu deţine informaţii privind pacienţii operaţi pe fondul afecţiunilor nediagnosticate şi/sau netratate la timp, iar sarcina conştientizării populaţiei pentru a nu-şi neglija sănătatea, pentru a se prezenta la medicul de familie şi apoi la specialişti dacă e cazul, revine tocmai... medicilor de familie. 

"Prin contractele cu CAS, medicii de familie au şi această atribuţie, de a face prevenţie şi educaţie, aşa numita medicină a omului sănătos, de a-i vedea periodic, de a-i trimite la specialişti şi la investigaţii", spune dr. Rahotă. Atât doar că, pentru ca medicii de familie să-şi poată educa pacienţii, primul pas ar trebui făcut de aceştia din urmă, în cabinetele lor.