„Arsă” pentru prăjitură! O orădeancă a fost amendată de Direcția Antifraudă fiindcă le-a vândut de Crăciun prăjituri unor cunoscuţi

Când eşti mama a cinci copii, dintre care pe doi i-ai adoptat din spitale, ai două posibilităţi atunci când aceştia vor prăjituri: fie laşi la cofetărie o bună parte din bugetul familiei, fie le faci tu însăţi. Orădeanca Maria B. a ales varianta a doua, şi nu doar pentru că-i mai ieftină, ci şi pentru că are o adevărată pasiune pentru prăjituri.

De Crăciun, "ameţită" de arome de vanilie şi de scorţişoară, dar şi de convingerea că toţi cei din jur au devenit, ca-n reclame, mai buni, femeia a făcut, însă, o greşeală: a postat pe Facebook poze cu dulciurile producţie proprie, anunţând că poate să facă şi pentru alţii, la comandă. Pavlova, preferata ei, ori prăjituri pufoase cu cremă de brânză dulce, ori ruladă cu mere...

Problema e că nu toţi i-au apreciat oferta. Cineva a pârât-o la Antifraudă, aşa că după o lună femeia s-a trezit cu un control la uşă. Urmarea? O amendă, plus confiscarea banilor încasaţi pe prăjituri, suma fiind stabilită, ce-i drept, "pe încredere"...

De pe Facebook pe Facebook

"Aşa cum probabil aţi văzut unii în urmă cu ceva timp, am postat aici că fac prăjituri, o chestie mai mult de hobby, de drag de ceva sănătos şi cu gândul deloc la mare câştig financiar... Însă aripile şi pasiunea mea au fost oprite în urmă cu o săptămână şi ceva de vizita celor de la ANAF - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, întrucât prin acest hobby al meu fraudez statul român". Aşa se confesa Maria, la începutul săptămânii trecute, povestind pe Facebook cum s-a trezit cu doi inspectori Antifraudă în micul său birou de traduceri din centrul oraşului.

Deşi nu e deloc o mironosiţă - doar creşte cinci copii -, femeia spune că în momentul când a văzut inspectorii, echipaţi ca la carte, în uniformă şi cu chipie, a simţit un şoc. "Au intrat în birou, s-au legitimat, foarte politicos, şi mi-au cerut actele firmei. Au verificat inclusiv casa de marcat, n-au găsit nicio neregulă. Apoi m-au întrebat: «Alte afaceri aveţi?». Le-am spus că nu şi m-au întrebat «Dar cu prăjiturile cum e?». În momentul ăla, prima pornire a fost să râd şi să-i întreb «Pe bune?!»... Dar când i-am văzut aşa de serioşi, n-am mai râs", a povestit femeia BIHOREANULUI.

"Fără îndeplinirea condiţiilor"

Inspectorii au întrebat-o cum stă treaba cu prăjiturile pe care le-a promovat pe Facebook, iar Maria a încercat să le explice că nici nu-şi pusese problema încălcării legii. E un hobby, pe care nu l-a considerat o afacere. "Am făcut câteva tăvi de prăjituri, am plătit tot ce am folosit, ouă, făină, zahăr... Peste ce am cheltuit, dacă mi-au ieşit vreo 10 lei la o tavă", zice ea.

Inspectorii au întrebat-o cam câte tăvi crede că a vândut şi câţi bani estimează că a primit. "Eu nu mint. Le-am zis sincer: «Cred că vreo 250 de lei». Mi-au făcut proces-verbal de confiscare a sumei, pe persoană fizică, şi de sancţionare cu amendă de 500 de lei".

"În urma unui control antifraudă operativ şi inopinat privind activitatea economică desfăşurată de numita P. Maria, ocazie cu care conform stării de fapt şi a notei explicative a acesteia s-a constatat că în perioada Crăciunului 2018 - 19.01.2019 a efectuat prestări servicii în nume personal, respectiv a făcut diferite produse de patiserie (prăjitură Pavlova, foi de napolitană şi prăjitură cu brânză) către diferite persoane fizice de la care a încasat suma de totală de 250 lei (la Crăciun 120 lei şi la 19.01.2019 suma de 130 lei), sume pentru care nu a emis niciun document, menţionând în nota explicativă că prestările de servicii le-a făcut în nume personal, s-a constatat că efectuează prestări de servicii fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, încălcând prev. art. 1, lit. a din Legea 42/1990 republicată", au consemnat inspectorii în procesul-verbal încheiat la 23 ianuarie 2019.

Amendată din prima

Deşi activează în privat de vreo 20 de ani, amenda de luna trecută a fost prima încasată de Maria. "Mereu am avut grijă să nu încalc legea, dar nu mi-am închipuit că dacă fac prăjituri acasă şi nu le dau pe gratis pot avea probleme", spune ea. Prin urmare, nu se aştepta nici să fie amendată la prima "abatere", mai ales că şi-a recunoscut greşeala. "Le-am spus inspectorilor că dacă aş fi considerat pasiunea asta o afacere, făceam demersuri să mă încadrez în lege, dar nu am ajuns la acest nivel", adaugă Maria.

În ciuda explicaţiilor, nu a beneficiat de prevederile mult lăudatei legi a prevenţiei, Legea 270/2017, care permite autorităţilor fiscale ca, la prima abatere constatată la un "agent economic", indiferent de forma de organizare, de mărime şi de domeniul de activitate, să înlocuiască sancţiunea amenzii contravenţionale cu un avertisment, plus "un plan de remediere" a neregulilor. "Inspectorii mi-au spus că nu mă încadrez".

Cineva a reclamat

De ce nu a putut scăpa doar cu un avertisment? În urma unei solicitări scrise a BIHOREANULUI, compartimentul de comunicare al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală afirmă că inspectorii de la Oradea au făcut controlul "operativ şi inopinat" în urma unei "sesizări" - adică a unei reclamaţii - şi au constatat că persoana verificată s-a făcut vinovată de încălcarea Legii 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, faptă "care nu intră sub incidenţa Legii prevenirii nr. 270/2017".

Mai pe româneşte, inspectorii nu au amendat-o pentru faptul că nu a eliberat bon fiscal, chitanţă ori alt document fiscal, caz în care putea fi iertată la prima abatere, ci pentru că a desfăşurat o activitate comercială "la negru", nedeclarată, fără autorizaţie.

"Persoana fizică sancţionată putea fi sancţionată cu un simplu avertisment, dar numai dacă ar fi desfăşurat o activitate înregistrată legal, indiferent de forma de organizare: Persoană Fizică Autorizată, Întreprindere Familială, Întreprindere Individuală", a explicat BIHOREANULUI şi un reprezentant al Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 6 Oradea.

Niciun abuz

Potrivit acestuia, inspectorii DRAF Oradea au fost obligaţi să emită amenda mai ales pentru că au acţionat în baza unei reclamaţii, dar asta nu înseamnă că ar "vâna" în mod special micii întreprinzători.

"Controalele antifraudă se fac fie în baza unor sesizări, fie în zone de risc ridicat (ca de exemplu pieţe), fie în funcţie de analizele de risc (n.r. - evaluări ce ţin cont de istoricul agenţilor economici, de potenţialul de evaziune, de domeniul de activitate etc). Sunt verificate şi firme mari, şi PFA-uri, Întreprinderi Familiale şi Individuale. În niciun caz Antifrauda nu s-a concentrat pe agenţii economici mici. În decembrie şi ianuarie, DRAF 6 Oradea a verificat 44 contribuabili din Bihor, specializaţi cu preponderenţă în comerţul cu legume-fructe, carne şi produse din carne, încălţăminte şi materiale de construcţii, alimentaţie publică, mai ales restaurante, şi achiziţii intracomunitare, stabilind amenzi de ordinul a sute de mii de lei", a explicat reprezentantul instituţiei.

Concluzia? În cazul Mariei, controlul şi amenda de după nu au fost rezultatul vreunui abuz ori exces de zel, ci stricta aplicare a legii. Ca dovadă, de altfel, şi bândeţea inspectorilor, care au stabilit o amendă de numai 500 de lei. Morala? Oricine, chiar şi persoanele fizice, trebuie să fie mai precaute înainte să facă bani dintr-o pasiune, indiferent de câştigul realizat. Altfel, riscă să pornească cu stângul în afaceri sau să fie oprite, precum Maria, încă din start...

ATENŢIE, VĂ VEDEM!
Antifrauda nu vânează

Reprezentanţii Direcţiei Regionale Antifraudă 6 Oradea afirmă că nu desfăşoară niciun fel de "campanie" specială pentru verificarea agenţilor economici mici sau a persoanelor fizice, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu cinci ani, când inspectorii închideau una după alta mici magazine de cartier ori descindeau în localuri publice, de faţă cu clienţii, stopându-le orice activitate ore întregi, până la încheierea controalelor.

"Nu «vânăm» niciun agent economic şi niciun cetăţean. Acţiunile de control se derulează conform tematicilor stabilite şi analizelor de risc. Dacă amendăm mici întreprinzători, fie şi persoane fizice, este pentru că, activând nelegal, aceştia îi afectează pe cei care lucrează corect, care plătesc salarii angajaţilor, contribuţii sociale, taxe şi impozite", asigură şeful DRAF 6 Oradea, inspectorul general adjunct Mihai-Alin Stanciu.