Antifraudă "la rupere" : Inspectorii Direcţiei Antifraudă, acuzaţi că au terorizat patronii din Oradea, Băile Felix şi 1 Mai

În octombrie 2013, când Direcţiile Regionale Vamale şi Garda Financiară au fost reorganizate în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se prevestea că nou-înfiinţatele Direcţii Generale Antifraudă Fiscală, structurate pe regiuni, vor fi un veritabil DNA al Fiscului. Într-un an au ajuns însă să semene mai degrabă cu Poliţia Rutieră. La fel cum agenţii acesteia sar din boscheţi pe câte un şofer prins cu 62 km/oră prin localitate, fără trusă medicală ori triunghi reflectorizant, inspectorii antifraudă s-au "specializat" în controlarea "la sânge" a micilor afaceri.

La finalul anului trecut, "organele" au sărit din nou calul. De sărbători, între Crăciun şi Revelion, angajaţii DGAF Oradea s-au năpustit, mai rău decât "mascaţii", asupra restaurantelor, pizzeriilor, cluburilor şi pensiunilor din oraş şi din cele două staţiuni învecinate, Băile Felix şi 1 Mai. Abuzurile săvârşite în timpul desfăşurării şi la finalul acţiunilor, când au împărţit amenzi ca şi cum ar fi împrăştiat confetti, i-au făcut pe proprietarii localurilor să se plângă chiar şi prefectului judeţului. Şi, evident, să conteste în instanţă procesele-verbale prin care au fost obligaţi nu doar să achite sume uriaşe, ci şi să tragă obloanele pentru trei luni...

Cu forţe sporite

Creată pentru lupta cu marii rechini din economia subterană, Direcţia Generală Antifraudă Fiscală Bihor a pornit la drum cu scandaluri legate de concursurile pentru angajare, prin care au fost eliminaţi, cel mai adesea pentru că n-ar fi fost bine pregătiţi profesional, mai toţi foştii comisari ai Gărzii Financiare, fiind angajaţi în schimb, cu predilecţie, foşti poliţişti de frontieră şi vameşi.

În primul trimestru al lui 2014, din cele 240 de posturi erau ocupate, totuşi, doar 81. Consideraţi braţul înarmat al Fiscului, inspectorii şi-au "făcut mâna" tot anul mai ales prin pieţe, spălătorii auto, saloane de coafură, frizerii. În toamnă, instituţia - cu jurisdicţie în cele şase judeţe din Regiunea Nord-Vest, adică Bihor, Cluj, Sălaj, Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud - a fost întărită prin noi angajări, dotări cu autoturisme şi "cazarea" în sediul din Şoseaua Borşului eliberat prin mutarea Regionalei Vamale la Cluj. Acum, efectivele sunt aproape complete, iar patronii bihoreni au început să resimtă asta din plin...

Inspectorii DGAF Oradea au încheiat anul într-o acţiune de răsunet desfăşurată pe 28 şi 30 decembrie, reuşind însă ca prin modul poliţienesc de comportare să provoace revolta majorităţii agenţilor economici verificaţi în baza unui ordin tematic ce viza alimentaţia publică. Între "victime" - cluburi şi restaurante precum Ciuperca, Lord's, Crinul Alb şi Queens, pizzerii ca Due Fratelli sau Pizza e Vino, pensiuni precum Perla din Băile 1 Mai ori Noblesse din Felix...

"Te bag în penal!"

Controlul DGAF a început, ca totdeauna, sub acoperire, povesteşte proprietarul unui local din Pasajul Vulturul Negru. "Inspectorii s-au aşezat la o masă, au comandat ceva şi au urmărit activitatea personalului cam o oră. La un moment dat s-au ridicat, s-au dus la bar, s-au legitimat şi au început controlul propriu-zis", a povestit BIHOREANULUI administratorul afacerii. Ca majoritatea celor păţiţi, nu vrea să-şi dezvăluie identitatea pentru că, deşi a contestat în justiţie procesul-verbal de constatare a contravenţiilor, se teme de represalii.

Omul spune că, de faţă cu clienţii, inspectorii au percheziţionat chelneriţele, pentru a afla ce sume aveau în portofelele cu banii din încasări şi în buzunare. "Deranjaţi, cei mai mulţi clienţi au plecat. Normal, cine are chef să-i fie stricată seara?", spune bărbatul. Pentru că angajatele s-au fâstâcit, inspectorii strigau la ele: "Te bag în penal! Îţi fac dosar!". Conform legii, dacă apreciau că descoperă indicii de evaziune, puteau s-o facă sesizând Parchetul judeţean sau, dacă frauda depăşeşte 500.000 euro, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Combatere a Criminalităţii Organizate (DIICOT).

Atac la... chelneriţe

Inspectorii au cerut aşa-numitul "X" contabil, adică situaţia încasărilor din acel moment. Previzibil, pentru că primesc bacşişuri, au găsit asupra chelneriţelor câteva sute de lei peste încasările "bătute" în casa de marcat, aşa că au concluzionat imediat: bani nefiscalizaţi, deci evaziune! Au verificat apoi şi "Z"-ul, adică toate vânzările de peste zi, iar în final au făcut, "la scobitoare", un adevărat inventar.

"Au numărat sticlele de bere, le-au măsurat pe cele de whisky şi vodcă, au socotit până şi cutiuţele cu lapte condensat, ca să descopere diferenţe între stocul de marfă scriptic şi cel faptic. Dacă ai mai puţină marfă decât în acte înseamnă că ai făcut evaziune, că ai vândut fără bon fiscal, dacă ai mai multă diferenţa se confiscă, pentru că vinzi marfă luată la negru", explică administratorul. Rezultatul? După şase ore s-a ales cu două amenzi a câte 1.000 lei pentru nereguli în gestiune şi pentru "banii negri" ai chelneriţelor, plus confiscarea unor mărfuri de 3.000 lei.

Fără discuţii

Proprietarul unei pizzerii a păţit-o şi mai rău. Controlul a început la ora 18 şi s-a încheiat la 5 dimineaţa, fiind vădit că inspectorii căutau cu tot dinadinsul să găsească nereguli. Aici au trecut peste "introducerea" sub acoperire, acţionând direct. "Au venit şase inspectori. Doi prin faţă, iar patru prin spate, pe la bucătărie, unde au strigat: «Nu mişcă nimeni!». Mai lipsea să le ceară angajaţilor să se arunce la pământ, de parcă ar fi vânat terorişti", spune administratorul localului.

N-au găsit diferenţe la verificarea "X"-ului ori "Z"-ului, dar au descoperit că nu era ţinută "la zi" contabilitatea. "Fiind duminică, operaţiunile contabile sunt lăsate să le facă luni contabila", explică patronul, amendat din acest motiv cu 2.000 lei. Întărâtaţi că nu au aflat şi altceva, inspectorii au aşteptat până s-a întors de pe teren angajatul care livrează pizza la domiciliu, găsind asupra sa 400 lei. Cum nu dusese clienţilor bonuri fiscale, patronul a mai încasat încă o amendă, de 8.000 lei, inspectorii dispunând şi închiderea pe 3 luni a unităţii.

"Am plătit amenda de 2.000 lei pentru neţinerea la zi a contabilităţii, deşi e aberant să ceri aşa ceva duminica, dar pe cea de 8.000, ca şi închiderea pe trei luni, am contestat-o", spune bărbatul, supărat că angajaţii DGAF n-au vrut să audă nicio explicaţie. "Nu i-a interesat că avem şi comenzi false ori clienţi care refuză livrarea pentru că pizza e rece sau nu are destul topping. Mi-au spus că trebuia să avem casă de marcat portabilă, dar nu înţeleg de ce au ales amenda de 8.000 lei, când pe lege puteau să dea între 1.000 şi 10.000 lei, şi nici de ce mi-au suspendat şi activitatea", spune bărbatul. Închiderea ar însemna să trimită acasă 20 de angajaţi, iar furnizorii de la care se aprovizionează şi-ar micşora vânzările şi ei un trimestru întreg.

Proastă creştere

Spre deosebire de alţi colegi, proprietarul Complexului Perla din Băile 1 Mai, Valentin Micoriciu, nu se sfieşte să-şi asume deschis acuzaţiile pe care le aduce inspectorilor DGAF. Era deja "călcat" a doua oară într-un an. Întâi s-a întâmplat în primăvară, când a fost taxat cu 8.000 lei pentru că o chelneriţă avea în portofel, pe lângă banii din încasări, încă 400 lei. Degeaba ţinea alături şi bonul de la ATM-ul de unde în aceeaşi dimineaţă îşi ridicase salariul, că inspectorii n-au acceptat nicio scuză. "Mi-au zis că trebuia să-i înregistreze în caietul cu bani personali, la intrarea în tură, şi au dispus, pe lângă amendă, suspendarea activităţii pe 3 luni. De parcă eu, ca administrator, pot răspunde pentru angajat", spune Micoriciu, care de altfel a şi obţinut în instanţă anularea contravenţiei.

Controlul din iarnă a avut loc şi la el tot pe 28 decembrie, de la ora 18 până după miezul nopţii, iar desfăşurarea a fost, prin comportamentul inspectorilor, complet lipsită de etică şi de profesionalism. "De cum au intrat, patru inspectori mi-au oprit ospătarii şi, în loc să meargă în spate, într-un birou, cum i-am rugat, i-au percheziţionat în văzul clienţilor, care se aflau la masă, să vadă dacă au în portofele sume peste vânzări". Ca de altfel tot controlul, scena a fost înregistrată cu camerele de supraveghere, iar omul de afaceri vrea s-o prezinte în instanţă ca probă, pentru că deja a contestat rezultatele acţiunii.

Vânătoare de chiţibuşuri

Inspectorii nu i-au găsit nereguli majore, dar s-au legat de faptul că la recepţia de la SPA au descoperit un plic pe care scria "bani de schimb", cu 500 lei în bancnote de 1, 5, 10 şi 50 lei. "Dacă vin clienţi dimineaţa cu bancnote mari, trebuia să avem mai mici, pentru rest", explică patronul. Inspectorii au considerat însă că erau bani nefiscalizaţi şi i-au dat o primă amendă, la nivelul maxim, de 10.000 lei, plus suspendarea pe 3 luni a activităţii. Apoi au cerut contabilitatea. Pentru că nu fusese ţinută din 23 decembrie, i-au mai tras o sancţiune, de 2.000 lei.

"Degeaba am zis că din 23 decembrie până în 5 ianuarie contabila a primit concediu. Am vrut să le dau contabilitatea primară, în care erau trecute recepţiile şi plăţile către furnizori, dar n-au vrut s-o vadă", spune Micoriciu. Şi nici asta n-a fost de ajuns. "Turaţi", inspectorii au verificat toate detaliile funcţionării unităţii, până au mai descoperit că din aprilie nu plătise taxa anuală către Uniunea Compozitorilor, pentru muzica difuzată în local. Urmarea: încă o amendă maximă, de 10.000 lei, doar pentru că patronul, care nu fusese notificat asupra expirării contractului, uitase să achite din proprie iniţiativă timbrul muzical de 1.000 lei, plătit, de altfel, după control.

Prin cearşafuri şi gunoaie

Deşi proprietarii altor pensiuni au refuzat, tot de teamă, să vorbească despre cum "intră în noi cu bocancii" inspectorii DGAF, BIHOREANUL a aflat că la fel de excesiv au procedat aceştia şi în alte cazuri. La Pensiunea Noblesse din Băile Felix, de pildă, au descins 8 inspectori cu 4 maşini. "O parte au percheziţionat personalul de faţă cu clientela. Unii clienţi, veniţi din alte judeţe, s-au crucit şi ziceau: «Aşa se face la Bihor?»", povesteşte un chelner. Ceilalţi inspectori au verificat contabilitatea şi stocurile, iar pentru că nu au găsit nereguli au continuat să caute bani peste tot, răvăşind inclusiv dulapurile cu prosoape, iar apoi răsturnând şi coşurile de gunoi. "Parcă erau turbaţi că nu găseau de ce să se ia..."

În alte locuri, abuzurile au fost şi mai vădite. "La o pensiune din vecini au oprit complet activitatea. Nu i-au lăsat nici pe bucătari să prepare masa pentru clienţii veniţi din alte judeţe, care plătiseră în avans, spunând că trebuie să verifice stocurile de mărfuri, inclusiv carnea, legumele, fructele", povesteşte un ospătar.  

Cascadorii Râsului

"DNA-ul Fiscului" s-a năpustit chiar şi pe câteva şaormării din Oradea. Pe 30 decembrie, proprietarul a două asemenea chioşcuri a fost sancţionat cu nu mai puţin de 20.000 lei pentru că vânzătoarele nu au eliberat tuturor clienţilor bonuri fiscale, fiindu-i suspendată şi activitatea pe 3 luni.

N-a fost singura neregulă stabilită, o alta fiind demnă de "Cascadorii Râsului". "O amendă a fost dată pentru că la o şaormărie vânzătoarea n-a putut prezenta Registrul Unic de Control. Femeia a spus că dă un telefon şi vine cineva cu el în 5 minute, dar inspectorii nu au fost de acord. Culmea e că la final au consemnat controlul în Registru, precizând că amenda este pentru lipsa lui", spune avocatul Mircea Ursuţa.

Mână liberă

Patronii localurilor susţin că excesul de zel se explică prin faptul că DGAF este la început de activitate şi inspectorii vor să demonstreze că "n-au mamă, n-au tată", deviză impusă de la Bucureşti prin şefii structurilor regionale, dar şi pentru că majoritatea, provenind din institţii militarizate, din SRI sau foste organisme de control, au mentalitate poliţienească, fără a stăpâni Codul de procedură fiscală şi, mai ales, fără a le păsa de consecinţe.

"Nu-i interesează că ne alungă clienţii, pentru că au dreptul de a opri temporar activitatea pentru control. Baiul e că s-au pus pe micii întreprinzători din servicii, nu pe marii evazionişti, şi nu ţin cont de specificul activităţilor. Nu-i interesează că ospătarii primesc în toată lumea bacşiş, doar că la noi nu e reglementat legal, neputând fi înscris pe bonul fiscal, nici că există clienţi care pleacă fără să achite nota de plată, caz în care stocurile de marfă nu mai corespund cu mărfurile vândute, nici că avem mărfuri perisabile şi dacă distrugerile nu sunt consemnate pe loc nu mai ies socotelile la fix", se plânge administratorul unui restaurant.

Lipsă de discernământ?

Angajat să reprezinte în instanţă unul din proprietarii localurilor care au contestat sancţiunile, avocatul Bogdan Munteanu consideră că inspectorii antifraudă fac exces de zel atât pentru că ar avea planuri de amenzi, cât şi din vedetism şi din lipsă de discernământ. "După o lungă perioadă în care statul a considerat că nu are instrumente eficiente pentru combaterea evaziunii, s-a căzut în altă extremă, sancţionându-se cu amenzi maxime orice neregulă, care poate că nici nu avea scopul realizării unei fraude, ci era rezultatul unei neglijenţe", spune avocatul.

Urmarea? Nu numai că proprietarii afacerilor sunt hărţuiţi şi ajung să petreacă mai mult timp prin sălile de judecată, dar îşi reduc şi numărul de angajaţi, iar furnizorii îşi micşorează şi ei vânzările, influenţându-se negativ încasările la buget. "De cele mai multe ori, proprietarii de localuri îşi plătesc la zi toate dările către bugetul de stat şi cel local, contribuţiile la fondurile de sănătate şi de pensii şi salariile angajaţilor, dar când cineva vrea să le descopere o neregulă e imposibil să nu reuşească", spune avocatul. Altfel spus, o nebunie din care nimeni nu câştigă, nici măcar "statul"...

Vor răspunde

Comercianţii au semnalat abuzurile inclusiv prefectului judeţului, Claudiu Pop, şi primarului Oradiei, Ilie Bolojan, care însă, pentru că DGAF este o instituţie regională, iar problema le depăşeşte competenţele, nu doresc să o comenteze. BIHOREANUL a încercat să obţină, evident, şi un punct de vedere din partea conducerii DGAF, deocamdată fără rezultat. Purtătorul de cuvânt al structurii centrale, Alexandru Cristea, a cerut ca întrebările să-i fie transmise în scris, iar apoi nu a mai dat un răspuns, promiţând doar că acesta va fi formulat, tot în scris, "în termenul legal", adică până în 30 de zile.

Reporterii s-au adresat şi conducerii locale a instituţiei, la sediul DGAF Oradea, însă cu aceeaşi lipsă de finalitate. Şeful Direcţiei, bucureşteanul Iulian Bogdan Gheorghe, l-a instruit pe portar să comunice că e în concediu, deşi se afla la birou, iar pentru informaţii a transmis jurnaliştilor să "meargă la Bucureşti". De la Ana la Caiafa, la fel cum sunt plimbaţi, prin sălile paşilor pierduţi, şi administratorii firmelor controlate cu atât exces de zel...

La momentul înfiinţării Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală prin reorganizarea în cadrul ANAF a Regionalelor Vamale şi Gărzii Financiare, sediul DGAF pentru Regiunea de Nord-Vest a fost stabilit la Oradea, în compensaţie - spuneau politicienii - cu înfiinţarea la Cluj a Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice şi transformarea celei judeţene din Bihor în simplă Administraţie judeţeană, fără personalitate juridică.

În loc să fie, însă, un câştig pentru Bihor, stabilirea aici a sediului DGAF regional a avut un efect pervers, căci în timp ce administrarea fiscală a afacerilor este controlată de la Cluj, inspecţiile antifraudă se fac cu precădere în Bihor. Conform singurelor date disponibile, pentru că de atunci DGAF Oradea nu şi-a prezentat niciodată public activitatea, nici măcar printr-un banal comunicat de presă, în primele trei luni de la înfiinţare avuseseră loc 446 controale la agenţii economici din Bihor şi doar 200 la cei din Cluj, judeţ cu o activitate economică mult mai amplă şi mai intensă.

De altfel, la bilanţul pe anul trecut al DGAF la nivel naţional au fost evidenţiate doar reuşite consemnate în Bucureşti, Bihor, Braşov, Arad, Ilfov, Sibiu şi Mehedinţi, instituţia neputându-se lăuda cu evaziuni sancţionate în Cluj, Constanţa, Timiş ori Iaşi. În prezent, tot din cauza "muţeniei" conducerii DGAF, nu există informaţii privind sumele efectiv încasate la bugetul de stat în urma controalelor, dar e cert că mulţi dintre cei controlaţi au obţinut în justiţie anularea sancţiunilor stabilite de inspectorii antifraudă.