Anchete „suspendate”: Zeci de bihoreni stau fără permis de conducere fiindcă nu avem un aparat de investigații toxicologice!

Au trecut mai bine de patru luni de când un tânăr din Dobreşti a tamponat mașina interlopului orădean Romulus Markovics, cunoscut sub numele de Romi Neguș. Nici până acum, însă, anchetatorii nu au lămurit dacă șoferul vinovat a fost drogat, cum indica un test făcut la fața locului, sau nu. 

Este doar unul dintre zecile de cazuri care așteaptă încă un rezultat clar. Motivul? Serviciul de Medicină Legală Bihor nu are aparat pentru investigaţii toxicologice, indispensabil pentru dovedirea şoferilor drogaţi, iar de la Institutul regional din Timişoara, care deserveşte 5 judeţe, rezultatele vin foarte greu. Asta în timp ce Spitalul CFR Oradea deține un dispozitiv, dar îl poate folosi numai pentru testarea şoferilor profesionişti...

Audi versus Audi

Tamponarea cu Neguș, după cum relata BIHOREANUL la vremea respectivă, s-a produs în seara de 3 octombrie a anului trecut, în Oradea, în faţa fast-foodului McNeil din Nufărul. Aflat la volanul unui Audi, un tânăr de 27 ani din Dobreşti a lovit din spate un alt Audi, la volanul căruia se afla Markovics.

Evenimentul rutier a fost fără victime, dar în urma testării preliminare de drog, aparatul poliţiştilor rutieri a arătat un rezultat pozitiv pentru ketamină, motiv pentru care pe numele tânărului a fost deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, iar permisul de conducere i-a fost ridicat până la lămurirea cazului. Șoferul a fost condus la Serviciul de Medicină Legală Bihor, unde i s-au prelevat probe de urină şi de sânge.

Una caldă, alta... în aşteptare

Rezultatul analizelor pentru proba de urină a ieşit negativ, după cum reiese dintr-o comunicare trimisă şoferului, însă nu este... relevant. Motivul? Din probele de urină nu se fac şi analize pentru determinarea ketaminei, ca atare şoferul a rămas încă anchetat, până la sosirea rezultatelor analizelor pentru probele de sânge, care se fac la Institutul de Medicină Legală Timişoara.

„E inadmisibil, într-o țară ce se vrea a fi civilizată, să mi se spună că IML Timişoara are deficit de personal, că din această cauză stau de patru luni după rezultat şi fără permis de conducere”, spune tânărul, care susţine că rezultatul dat de testul antidrog din trafic a fost fals pozitiv. „Acele teste au o marjă de eroare foarte mare”, afirmă el.

Reglementări ambigue

De altfel, după cum BIHOREANUL a dezvăluit deja, aparatele poliţiştilor rutieri au mai dat rezultate fals pozitive, cel mai recent în cazul unui tânăr care la un test similar a ieşit pozitiv la metamfetamină după ce băuse energizante.

Solicitaţi să explice „rateurile”, reprezentanţii Poliţiei Bihor au răspuns evaziv, pretinzând că „nu poate fi pusă în discuție eficiența mijlocului tehnic utilizat”, deoarece dispozitivele sunt „certificate”, fiind folosite conform instrucțiunilor din „manualul de utilizare”. Ceea ce nu se spune e că acestea nu sunt omologate şi verificate metrologic, deoarece nu măsoară, ci doar detectează prezenţa anumitor substanţe. 

„Aparatele de tip drugtest detectează anumite substanţe, nu măsoară. Ca atare, nu sunt verificate metrologic. Aparatele de tip etilotest da, pentru că sunt aparate de măsurat, ele indică o cantitate de alcool în aerul expirat”, a explicat BIHOREANULUI şeful Laboratorului Județean de Metrologie, Daniel Bodnar.

Acesta e şi motivul pentru care, de altfel, potrivit Codului Rutier, „conducătorilor de autovehicule testaţi în trafic cu un mijloc tehnic certificat care indică prezenţa în produsele biologice a unor substanţe sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, li se recoltează obligatoriu probe biologice”. Rezultatele analizelor efectuate pe aceste probe, care determină cantitatea de substanţe interzise din organism, constituie o probă obligatorie în anchetele penale.

Unii pot...

Rezultatele eronate ale aparatelor de testare antidrog din trafic nu ar fi neapărat o problemă dacă analizele de sânge, singurele care pot stabili verdictul în dosarele penale deschise şoferilor, s-ar realiza într-un interval de timp decent. 

Aceste analize se fac cu gazcromatografe, aparate care, cu accesorii cu tot, costă aproximativ 150.000 euro. Astfel de dispozitive există deja la cele şase Institute regionale de Medicină Legală din ţară, dar şi la unele Servicii județene, cum ar fi cele din Harghita, Bistriţa sau Alba, subordonate administrativ spitalelor judeţene. 

Serviciul de Medicină Legală Bihor nu are, însă, un astfel de aparat. Ca atare, probele de sânge prelevate de la şoferi se trimit la IML Timişoara, care deserveşte 5 judeţe şi nu face faţă solicitărilor, având personal insuficient pentru „explozia” de cazuri de acest fel din ultimii ani.

... noi n-avem 

Urmarea? În Bihor s-au adunat în ultimii doi ani 102 cauze nerezolvate privind conducerea sub influenţa substanţelor toxice, conform unor date oferite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, Sebastian Vălean (foto).

Principalii păgubiți sunt şoferii „inculpaţi” pe nedrept de drugtestere și cărora, potrivit legii, li se suspendă dreptul de a conduce până la lămurirea acuzaţiilor. În medie, rezultatele de la Timişoara ajung în aproximativ 8 luni, dar sunt situaţii în care rezultatele au fost eliberate chiar şi după doi ani!

Vălean susţine că în ultimii ani la ședințele comune cu poliţiştii şi cu reprezentanţii autorităţilor responsabile s-a discutat necesitatea achiziţionării unui aparat de tip gazcromatograf, informaţie confirmată şi de medicul şef al SML Bihor, Camelia Buhaş. „Sperăm să se cumpere, pentru că avem nevoie. Acest aparat poate determina nu doar droguri, ci orice substanţă toxică din organism, atât la persoane în viaţă, cât şi la cele decedate, deci poate contribui şi la soluţionarea cu celeritate a cauzelor privind intoxicaţii voluntare sau involuntare cu substanţe toxice”, spune șefa SML Bihor. 

Aparat nefolosit 

Culmea e că în judeţ există un gazcromatograf la Spitalul CFR, achiziţionat cu peste 100.000 euro la inițiativa fostului manager din perioada 2012-2016, dr. Marius Chipurici, acum director medical. Aparatul, însă, zace aproape nefolosit, fiind utilizat doar pentru testarea şoferilor profesionişti, iar asta fiindcă, potrivit legii, investigaţiile în cazurile penale se fac doar în cadrul instituţiilor de medicină legală. 

Aparatul ar putea fi preluat în custodie temporară de Spitalul Judeţean Oradea până la achiziţionarea unui dispozitiv propriu, dar discuţiile s-au blocat la Ministerul Transporturilor, susţine managerul unităţii sanitare, dr. Gheorghe Carp (foto). „Aşteptăm răspuns de două luni”, spune acesta. Între timp, adaugă el, spitalul a inclus cumpărarea aparatului într-un proiect cu finanţare europeană. „Până anul trecut nu a fost o urgenţă. Între timp, însă, s-au înmulţit cazurile de şoferi drogaţi. Vom şti în câteva luni dacă vom obţine finanţarea. Dacă nu, mă enervez şi îl vom cumpăra din bugetul Serviciului de Medicină Legală”, promite Carp. 

Ca atare, până când se decid autoritățile, şi şoferul din cazul „Markovics” va rămâne în continuare pieton. Câteva luni, cu siguranţă...

STATISTICI
Multe dosare, multe clasări

Numărul dosarelor privind şoferi găsiți în trafic pozitivi la substanţe interzise a crescut de cinci ori anul trecut faţă de 2021. Concret, acum doi ani au fost înregistrate 22 de cauze, iar în 2022 au fost 108. Anul acesta ar putea fi și mai mulţi, doar în luna ianuarie fiind deschise deja 14 dosare, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea. 

Anul trecut, cei mai mulţi şoferi drogaţi au fost depistaţi în Oradea (60), Beiuş (33), Marghita (7), Aleşd şi Salonta (câte unul). „Dar numărul mic de dosare din aceste unităţi e cauzat de faptul că poliţiştii de acolo nu au aparat de testare”, explică procurorul general Sebastian Vălean. 

Dintre cele 144 de dosare din perioada 2021- ianuarie 2023, 102 sunt în anchetă, 6 au fost trimise în judecată, iar 33 au fost clasate după ce rezultatele analizelor le-au infirmat pe cele preliminare furnizate de testele antidrog ale poliţiştilor.