Adio, școală! Sute de copii bihoreni renunță la educație an de an, fără să știe ce ar putea face în viitor

An de an, sute de elevi din Bihor renunță la școală de îndată ce termină gimnaziul, iar situația este îngrijorătoare în toată țara. Fruntașă în Uniunea Europeană la abandon școlar, România și-a asumat că va reduce fenomenul, așa că Ministerul Educației derulează mai multe programe menite să țină elevii în școli, oferindu-le mâncare sau posibilitatea de a face meditații gratuite.

Degeaba, spun specialiști din afara școlilor: dacă nu vor fi și ajutați să-și descopere aptitudinile, elevii vor rămâne tot fără direcție.

Stăm cel mai prost din UE

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Eurostat, România este țara din UE cu cei mai mulți tineri între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult opt clase. Cu o rată de abandon școlar timpuriu de 15,6%, suntem urmați în clasament de Spania (14%) și Ungaria (12%), și la mare distanță de Croația, unde doar 2% dintre tineri s-au lăsat de școală înainte de liceu.

Autoritățile europene urmăresc cu atenție acest indicator, deoarece părăsirea timpurie a școlii duce la șomaj, excluziune socială, sărăcie și o sănătate precară. Fără să termine măcar cele 10 clase obligatorii, tinerii români se condamnă la un viitor fără perspective. Nici la un simplu curs de calificare nu se pot înscrie!

Tocmai pentru a diminua sărăcia, statele UE și-au asumat o rată de abandon școlar timpuriu de cel mult 10% până în 2020, obiectiv ratat de România, și de 9% până în 2030. Ceea ce înseamnă că elevii care acum sunt în gimnaziu trebuie convinși să nu renunțe.

Pierduți între gimnaziu și liceu

Oricât de absurd ar părea, România nu are statistici clare privind abandonul școlar, din simplul motiv că Ministerul Educației nu cere unităților de învățământ să raporteze acest indicator.

Cifrele Inspectoratului Școlar Județean Bihor arată, însă, că în fiecare an „dispar” din statistici sute de elevi. Potrivit unei analize făcute din proprie inițiativă de inspectorul școlar general Horea Abrudan (foto), în primăvara anului trecut erau 5.063 de elevi în clasele a VIII-a în școlile din Bihor, dintre care 396 n-au mai ajuns în clasa a IX-a. „O parte probabil au rămas repetenți, iar alții s-au mutat, împreună cu familiile”, zice Abrudan.

Câți, nimeni nu știe, la fel cum nu se poate spune nici dacă se vor mai întoarce vreodată la școală. Numărul copiilor bihoreni „pierduți” între gimnaziu și liceu este totuși mai mic decât a fost în anii anteriori: 501 în 2021, respectiv 635 în 2020. Dar, după cum se vede, în doar trei ani, peste 1.500 s-au mulțumit cu gimnaziul...

Foamea îi duce la școală

Ca să îi țină pe elevi în școli, Ministerul Educației derulează mai multe programe de prevenire a abandonului. Cel mai cunoscut este „Masa caldă”, prin care anumite școli asigură zilnic copiilor un prânz sau un sandvici, după cum preferă directorii.  

Numărul copiilor astfel sprijiniți este însă mic. În Bihor, doar 1.500 de elevi din opt unități de învățământ au acest privilegiu: liceele din Sânmartin, Săcueni și Tinca, precum și școlile gimnaziale din Ineu, Ciumeghiu, Cociuba Mare, Chijic și Diosig.

Majoritatea celor opt școli au optat pentru caserole de prânz, cu mâncare caldă furnizată în sistem catering, chiar dacă nici una n-are cantină, iar elevii trebuie să mănânce în bănci. „Trebuia să ne încadrăm în prețul de 15 lei pe elev, așa că am optat doar pentru felul doi. Mâncarea e bună și pe placul copiilor, în fiecare zi e altceva: mămăliguță cu ficăței, orez cu șnițel, crispy de pui, paste...”, spune directoarea Școlii Puiu Sever din Ineu, Ramona Moț.

Pentru mulți dintre cei 600 de copii ai școlii, majoritatea romi, este singura masă caldă pe care o mănâncă într-o zi. „Provin din familii foarte sărace, iar asta îi face să vină la școală”, zice directoarea.

La fel spun și alți colegi ai acesteia. „Absențele s-au redus la jumătate. Contează atât de mult masa caldă încât elevii vin cu o pungă la școală, iar ce nu mănâncă ei sau alți colegi duc acasă”, zice Barta Imre, directorul Liceului Teoretic Petőfi Sándor din Săcueni.

Meditații la școală

Anul trecut, Ministerul Educației a lansat și Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), în care școli considerate cu risc de abandon primesc, timp de trei ani, bani serioși ca să desfășoare activități pentru elevi.

În Bihor, 66 de unități de învățământ vor primi în total 9,35 milioane euro, din fonduri europene, iar paleta de cheltuieli eligibile este largă, de la amenajarea de spații școlare, organizarea de excursii sau activități extra-curriculare până la lecții suplimentare cu elevii care rămân în urmă cu învățătura. Pe scurt, școlile trebuie să devină mai atractive. Dacă vor și reuși, o va dovedi timpul.

Înainte de PNRAS, activități similare s-au derulat printr-un alt proiect al Ministerului Educației, CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți), în care au fost selectate 10 școli din Bihor, tot atâtea din Iași și cinci din București. „O mie de elevi au beneficiat de o tipologie foarte largă de activități: pregătirea temelor, consiliere psihologică, școli de vară, excursii, orientare școlară”, explică coordonatorul Florin Negruțiu (foto).

Proiect de succes

Specialiștii din afara școlilor spun, însă, că cel mai mult le lipsește elevilor orientarea școlară și să descopere realitatea locală, misiuni în care profesorii adesea eșuează. Din 2015, Edubiz, un ONG cu 10 ani de experiență în pregătirea non-formală a elevilor, merge în școlile de la sate, ca să le stârnească interesul elevilor de-a VII-a și a VIII-a.

„Mulți copii din mediul rural nu văd nicio alternativă după gimnaziu. Vor să se facă mecanici auto, că așa știu ei că se fac bani, sau să meargă la verișorii din Germania să lucreze, dar nu mai vor școală”, spune Teodora Chifor (foto), fondatoarea Edubiz.

Cu părinți care la rândul lor au o educație precară și adesea fără să fi ieșit de prea multe ori din satele lor, copiii habar nu au ce ar putea face în viitor. „Este o lipsă majoră de informare în comunitățile rurale. Ne-am șocat și noi de cât de limitați sunt”, spune Carmen Sasu, specialistă în cadrul firmei de consultanță Romarketing.

După ce urmează diferite activități non-formale menite să le dezvolte munca în echipă ori curiozitatea, Edubiz îi aduce pe elevi în companiile din Oradea. „Le facem turul fabricii, le explicăm ce producem și îi lăsăm să ne spună ce le-a atras atenția. Vrem să înțeleagă că suntem curioși de preocupările lor”, zice Geta Busuioc, directoarea Carbon Fiber Heating, o firmă orădeană de succes mai ales în afara granițelor țării și care în fiecare an ajută elevii să descopere piața muncii.

Din 2015, în clasele din cele 11 școli în care a intrat Edubiz niciun elev n-a mai abandonat studiile după gimnaziu, un rezultat care îi surprinde și pe profesori. Semn că elevii nu au nevoie decât de puțină îndrumare ca să facă un pas bun spre viitor...

UCENICI DE MICI
Soluția: învățământul tehnic

În ultimii ani, autoritățile din Bihor s-au străduit să pună pe roate învățământul dual și profesional, ca o alternativă pentru elevii dornici să învețe o meserie.

În următorul an școlar, 2023-2024, școlile tehnice din județ vor avea clase de comerț, turism și alimentație, electrică, mecanică, industrie, tâmplărie, estetica și igiena corpului, construcții, instalații și agricultură.

Învățământul dual și profesional are o durată de 3 ani și este axat pe practică, nu pe teorie, iar elevii care optează pentru acest tip de pregătire primesc și o bursă lunară de 200 lei.

În plus, cei din dual beneficiază de o bursă similară, tot de 200 lei, și de la companiile la care fac practica și unde, la absolvire, au asigurat și un loc de muncă. Înscrierile vor avea loc între 3 și 7 iulie.