Zece pesteri din Bihor vor intra in prima retea de speoturism din...

Folclor de Bihor

E clar că s-a dereglat grav clima și, chiar dacă de acum înainte vom fi cuminți și nu vom mai atenta la stratul de ozon, nu vom mai polua planeta, nu vom mai împuți aerul cu noxele de la automobile, tot va mai fi nevoie de jumătate de secol pentru ca temperatura planetei să scadă.

CITEŞTE >

Cu tupeu

Țiplea, demisia?

Plicticoasa campanie electorală s-a animat abia pe final, când am avut parte și de o adevărată „lovitură de imagine”, amintind de marile dezvăluiri ce făceau „deliciul” confruntărilor politice din anii 90. Prefectului liberal Dumitru Țiplea i-a fost „extras”, din debaraua în care-l credea bine ascuns, un schelet încă urât mirositor, datând din perioada studenției...

CITEŞTE >

Zic şi eu

Scumpi la tărâțe, ieftini la făină

Dacă are de returnat un credit modic, luat, să zicem, pentru o mașină, dar i se ivește șansa să cumpere și o casă la doar a șasea parte din preț, iar pentru această achiziție ar fi nevoie să contracteze încă un împrumut, sunt convins că aproape niciun om cu capul pe umeri nu ar sta mult pe gânduri, ci ar profita de posibilitatea să aibă și casa. Cu atât mai mult cu cât, repet, ar fi la nici 17% din prețul real.

CITEŞTE >

Zece peşteri din Bihor vor intra în prima reţea de speoturism din România

Peştera Vântului din Şuncuiuş este cel mai lung labirint subteran descoperit în România, având o lungime de peste 42 de kilometri

1 imagine

0 clipuri

0 audio

0 fisiere

0 comentarii

Cu bani din Programul de cooperare elveţiano-român, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor va include zece peşteri din judeţ în prima reţea de peşteri speoturistice din ţară.

Cele zece caverne sunt Peştera Bătrânului (comuna Şuncuiuş), Hârtopul Bonchii (Roşia), Ciur Ponor (Roşia), Peştera Craiului (Roşia), Osoi (Vârciorog), Peştera lui Doboş (Roşia), Gălăşeni (Gălăşeni), Peştera Gruieţului (Roşia), Moanei (Şuncuiuş) şi Vântului (Şuncuiuş). Toate sunt pe teritoriul ariei Pădurea Craiului, aflată în custodia CAPDD Bihor.

"Vrem să facem din Piatra Craiului o destinaţie în care poţi să practici speoturismul într-o manieră sigură", a precizat şeful CAPDD Bihor, Paul Iacobaş.

Proiectul presupune realizarea unor studii şi planuri de management pentru cele 10 peşteri, care să concluzioneze în ce condiţii pot fi vizitate, mai precis în ce anotimpuri şi pe ce porţiuni, astfel încât vieţuitoarele ori formaţiunile din interior să nu fie afectate.

"Nu se va intra în geomorfologia peşterii, nu vom amenaja scări. Ele vor fi vizitate în ture speoturistice", a precizat Iacobaş. Astfel, turiştii vor intra acolo doar cu echipamentul specific coborârii în subteran, însoţiţi de un ghid şi după ce vor obţine autorizarea necesară.

În prezent, accesul în aceste peşteri se face de către speologii profesionişti după ce obţin trei avize: unul de la Serviciul Salvamont-Salvaspeo, unul de la custode şi unul de la Comisia Patrimoniului Speologic din Ministerul Mediului. CAPDD Bihor vrea însă să înlesnească acest demers şi turiştii să trebuiască să obţină un singur aviz, astfel încât şi agenţiile de turism să poată programa uşor vizite speoturistice.

Proiectul CAPDD are o valoare totală de 84.387 de franci elveţieni, din care contribuţia custodelui este de 9.487 franci. Durata de implementare este de 15 luni, începând din februarie 2016.

Comentarii

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.

0 Comentarii