Mai puţin de o jumătate de oră le-a fost suficientă aleşilor locali orădeni pentru a adopta, joi, câteva hotărâri cu caracter strict tehnic, de la rectificarea bugetului municipalităţii pe anul în curs până la aprobarea unor planuri urbanistice zonale, precum şi pentru a lua act de o informare cu privire la constatările din Raportul Camerei de Conturi Bihor după verificarea execuţiei bugetului pe anul precedent.
"Dureros”
Cu o zi înainte, doi consilieri ai opoziţiei, PSD-iştii Liviu Popa Sabău şi Adrian Negrea, au organizat la sediul partidului o conferinţă de presă dedicată felului în care Primăria ar fi ţinut ascuns Raportul auditorilor financiari, acuzând pe de o parte că documentul reţine nereguli grave care ar fi fost comise de angajaţii municipalităţii, iar pe de alta că aceasta nu l-a publicat pe site, ba nici măcar nu l-ar fi pus la dispoziţia aleşilor orădenilor.
Exemplificând cu privire la abaterile găsite de Camera de Conturi la Primărie, consilierul Adrian Negrea a dramatizat, afirmând că „cel mai dureros” este faptul că „datele apar necuantificabile, nu se cuantifică prejudiciul, care depăşeşte cu mult cele 2,5 milioane lei abateri de la CJ”.
Din lei, miei
La reuniunea de joi a Consiliului Local, însă, PSD-iştii s-au transformat radical. Liderul grupului, Liviu Sabău Popa nici nu a participat la şedinţă, iar Negrea a tăcut mâlc, fără să mai pretindă conducerii Primăriei nici legalitate, nici transparenţă.
Singura referire pe marginea Raportului Camerei de Conturi a făcut-o doar consiliera UDMR Kirei Melinda, care a cerut publicarea „fişierului” pe site-ul municipalităţii, www.oradea.ro. Răspunsul i-a fost dat de şeful Direcţiei Economice, Eduard Florea, care a declarat că toţi consilierii locali au primit „fişierul”.
„A fost publicat pe site, la secţiunea pentru consilieri”, a spus Florea, UDMR-ista insistând însă ca Raportul să fie publicat aşa încât să poată fi accesat de oricine, la fel ca în anii trecuţi. Potrivit lui Florea, acest lucru nu s-a întâmplat deoarece înşişi auditorii au atenţionat Primăria că documentul conţine şi datele lor personale. „Chiar cei de la Camera de Conturi ne-au atras atenţia. Vom respecta legea”, a spus şeful Direcţiei Economice.
Acesta, însă, nu a luat în calcul o soluţie simplă: publicarea Raportului cu anonimizarea datelor personale ale auditorilor, prin acoperirea acestora, cum dealtfel a sugerat şi Kirei.
Dramoletă sau (dez)informare?
De altfel, cu puţin înaintea reuniunii Consiliului, primarul Ilie Bolojan a răspuns unei întrebări a BIHOREANULUI pe această temă, arătând că „toţi consilierii au acces la Raport, există un acces de pe contul lor privat. Consilierii au două variante: să vrea să facă o dramoletă sau să vrea să se informeze”.
Contactat telefonic, şeful grupului PSD din Consiliul Local, Liviu Sabău Popa, a admis că nu şi-a verificat contul de consilier de pe site-ul municipalităţii, situaţie în care o întrebare logică ar fi cum a făcut aprecieri pe marginea constatărilor Camerei de Conturi dacă nu a citit documentul.
Fără firme şi ONG-uri de casă
În ce priveşte fondul problemei, şi anume neregulile identificate de auditori în execuţia bugetului local din 2017, notabil este că, spre deosebire de cele constatate la Consiliul Judeţean, acestea nu dezvăluie „stoarcerea” banilor publici în folosul unor firme sau ONG-uri de casă, ci majoritatea sunt erori sau neglijenţe contabile, dar şi că prejudiciile au fost recuperate chiar în timpul controlului, ceea ce la Judeţ nu s-a întâmplat decât într-o măsură nesemnificativă.
La Primărie, de pildă, pentru 2017 problemele au constat în stabilirea eronată a impozitului pe clădiri, căci calculul nu a ţinut cont de investiţiile realizate (prejudiciu 4.341 lei), stabilirea eronată a impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice ca urmare a cuprinderii în rapoartele de evaluare a unei cote de înlocuire diferite pentru cotele-parte din imobil aferente fiecărui proprietar (prejudiciu 677 lei), nestabilirea şi neîncasarea impozitului datorat pentru clădiri cu destinaţie mixtă de persoane fizice (prejudiciu 2.174 lei), nestabilirea şi neîncasarea impozitului pentru terenuri din domeniul public închiriate (prejudiciu 1.729 lei) ş.a.m.d.
Cel mai mare prejudiciu, de 374.778 lei, a fost identificat aferent unui contract pentru modernizarea iluminatului public, municipalitatea făcând „plăţi nelegale” ca urmare a cuprinderii în situaţiile de plată a unor cheltuieli de transport, aprovizionare şi depozitare a materialelor şi aplicării eronate a indicelui de creştere a preţurilor de consum, precum şi decontarea unor materiale care nu au fost puse în realitate în operă. Întregul prejudiciu a fost recuperat chiar în timpul controlului.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.