Viorel Lascu: "Dispariţia rezervaţiei Peţea pune sub semnul întrebării Băile 1 Mai şi Felix"

Vestea că premierul Dacian Cioloş l-a numit secretar de stat în Ministerul Mediului pe speologul Viorel Lascu a fost primită cu bucurie de mulţi bihoreni care îl cunosc. Pe lângă faptul că unul de-al lor a ajuns într-o poziţie din care poate fi de ajutor, Lascu, un tehnocrat neafiliat politic, chiar este omul potrivit la locul potrivit!

Deşi de formaţie inginer în aeronautică, bihoreanul s-a remarcat constant ca ecologist veritabil. Pasionat de explorarea şi punerea în valoare a peşterilor, a fondat şi condus Federaţia Română de Speologie până în 2012, dar şi Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, unul din puţinele ONG-uri locale care activează eficient în domeniu. Pe cont propriu, a demonstrat că se poate face turism profitabil recondiţionând case ţărăneşti, unde poate fi retrăită plăcerea simplă a nopţilor dormite în paturi cu paie, iar natura poate fi simţită din plin.

Hotărât să spulbere percepţia că ecologiştii s-ar opune dezvoltării, Lascu vrea să convingă primarii din zonele rurale că acestea sunt un adevărat tezaur, că Padişul trebuie promovat ca destinaţie turistică de prim rang, iar rezervaţia geotermală Peţea poate fi salvată, indiferent câte eforturi ar însemna această încercare.

- Aţi lucrat în Ministerul Mediului între 2013-2014, când aţi fost consilier al ministrului bihorean Lucia Varga (PNL), acum lucraţi cu ministrul Cristiana Paşca-Palmer. Cum era mai bine: într-o echipă girată politic sau tehnocrată?

- De multe ori decizia doamnei ministru Varga a fost bruiată de interesele politice ale altora. Deşi eforturile sale au fost remarcabile, nu am reuşit să facem lucrurile să meargă, pentru că au fost blocate politic.

- Cum se explică numirea dvs. în această funcţie de către premierul Dacian Cioloş?

- Mă cunosc cu actualul ministru de foarte multă vreme, de când făcea speologie. În ultimii ani am avut consultări pe teme de dezvoltare ecoturistică, economie verde.

Ariile protejate şi eco-businessul

- Ce responsabilităţi aveţi în Minister?

- Răspund de biodiversitate, arii protejate, biosecuritate. De asemenea, coordonez Agenţia Fondului de Mediu şi am sarcini ce ţin de consolidarea sistemului de resurse umane, de relaţia cu Parlamentul şi de relaţii interministeriale.

- Ce v-aţi propus să faceţi în acest scurt mandat?

- O ţintă importantă e constituirea unei agenţii naţionale puternice care să administreze ariile protejate. Trebuie să schimbăm imaginea acestora, din locuri ce pun piedică progresului în oportunităţi pentru dezvoltarea locală. Acest lucru implică şi conservarea ariilor, pentru că nu-ţi distrugi cloşca, care face ouă şi îţi dă pui. Acum, cu mici excepţii, ariile sunt privite ca o păşune pe care paşte cine poate. Din fericire pentru România, această păşune este un rai al Europei, dar e prea puţin exploatat. Ariile protejate trebuie tratate ca un eco-business, unde să faci ceva pentru ca omul să îţi dea cu plăcere câţiva lei taxă de intrare, nu să-i iei banii doar pentru că scrie "rezervaţie".

- Cum anume vreţi să faceţi asta?

- Prin susţinerea administratorilor care şi-au dovedit eficienţa şi prin crearea de asocieri între arii protejate care sunt în proximitate. Parcurile naţionale trebuie să fie gestionate de stat, dar în parcurile naturale încercăm să motivăm consiliile judeţene şi consiliile locale să vină în echipele de administrare.

Peţea, pericol de infringement

- Există în Bihor proiecte locale pe care le puteţi susţine de la Bucureşti?

- Politica mea este să ajut oamenii să se ajute singuri. Recunosc că e neplăcut să văd că Parcul Natural Cefa nu este administrat, că lucrurile nu merg foarte bine în Apuseni. Nu mai vorbesc de rezervaţia Peţea, care ar putea să aducă România în infringement.

- Mai poate fi salvată rezervaţia Peţea, care de ani de zile tot seacă din pricina forajelor ilegale, făcute chiar sub ochii şi cu complicitatea autorităţilor?

- Poate fi salvată doar de un administrator serios, care să-şi impună autoritatea. Problema nu e doar a nuferilor şi a roşioarei, specii care, sper, mai supravieţuiesc. Este o problemă a municipiului Oradea şi a Sînmartinului, pentru că dispariţia apei ridică un semn de întrebare dacă nu va dispărea cumva întreaga zonă balneară a Băilor 1 Mai şi Felix.

- Primăria Oradea a iniţiat demersuri pe lângă Ministerul Mediului pentru a prelua custodia rezervaţiei. Ce şanse are?

- Dacă îşi doreşte cu adevărat, are. Curând vom scoate la licitaţie custodia acestui sit, iar Primăria Oradea, ca alţi concurenţi, va putea să-şi depună dosarul.

- Un proiect foarte important al Bihorului este sistemul de management integrat al deşeurilor, care încă întârzie. Se va concretiza curând?

- Este pe un făgaş bun. Când eram în echipa doamnei Lucia Varga am ajutat la deblocarea lui, altfel nu s-ar fi întâmplat nici ce există acum. Nu-mi permit să dau sfaturi conducerii locale, dar sunt oricând disponibil pentru asistenţă.

- O problemă a Oradiei sunt şi haldele de şlam rămase în urma fostei uzine Alumina, pentru a căror ecologizare nu există un responsabil. Există vreun proiect în acest sens?

- Există programe pentru neutralizarea deşeurilor periculoase şi trebuie gândit un proiect solid, cu o echipă care să-l managerieze corespunzător şi care să privească problema dincolo de aspectul imobiliar.

Prea multe poveşti în Padiş

- În ultimii ani, numeroase controverse au fost legate de Parcul Natural Apuseni, în special de zona Padiş, lipsită de o infrastructură adecvată. Ce e de făcut?

- Eu, personal, nu sunt mulţumit cum merg lucrurile în Parcul Apuseni. E printre puţinele parcuri, să nu zic singurul, care nu a accesat fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura. Are două centre de vizitare nefolosite, managementul deşeurilor este dezastruos, infrastructura ecoturistică la pământ. Însă responsabilitatea nu o are numai administraţia Parcului, care clar nu îşi face treaba cum trebuie, ci şi toate consiliile locale şi judeţul, care ar trebui să se implice mai mult. Dar nu cu interese imobiliare, ci în ecoturism şi dezvoltare durabilă.

- Nemulţumirile dvs. pot atrage consecinţe negative pentru administratorul Parcului Apuseni?

- Nemulţumirile mele pot atrage efecte neplăcute pentru oricine. Aici însă nu vorbesc doar de administrator, pentru că Parcul are şi un consiliu ştiinţific, un consiliu consultativ, pe teritoriul său sunt primării de comune. În spiritul unei solidarităţi curate, toţi aceşti factori trebuie să-şi unească eforturile să facă lucruri bune, nu poveşti. Până acum în Padiş există foarte multe poveşti frumoase, dar nu se văd lucruri concrete. Drumul care urcă acum acolo există tot graţie unei echipe din 2004, pe care am coordonat-o şi care a dus banii pentru administraţia Parcului. Azi, din păcate, avem drum şi nu avem motivul să mergem acolo. Infrastructura turistică lipseşte aproape cu desăvârşire, începând cu Cetăţile Ponorului, o emblemă a României.

- Se fură mult lemn în pădurile din ţară şi din Bihor?

- Acum nu răspund de acest domeniu, dar am făcut eforturi de a da valoare pădurilor când doamna Varga coordona acest Departament. Un rezultat îl veţi vedea curând: România va avea în premieră păduri în patrimoniul mondial UNESCO.

Bihorul se descurcă

- Bihorul e judeţul cu cele mai multe peşteri, multe accesibile şi publicului larg, nu doar speologilor. Totuşi, parcă prea puţine sunt cunoscute şi vizitate. Unde greşim?

- Încă sunt multe peşteri în care lumea aruncă gunoaie ori intră doar ca să fure formaţiuni. E clar că acest potenţial trebuie regândit la nivelul judeţului, ceea ce nu înseamnă o centralizare la Consiliul Judeţean, ci un concept care să implice şi primarii. Dacă cei care se ocupă de peşteri nu vor profita acum, când au un secretar de stat speolog, mă întreb când o vor face.

- Sunteţi un promotor al turismului ecologic, în cătunul Runcuri din comuna Roşia aţi înfiinţat complexul Tradiţional Casa, bazat pe ecoturism şi valori tradiţionale. Are şanse această formă de turism?

- Am ridicat ecoturismul la nivel de strategie în Ministerul Mediului, este o măsură pe care o vom dezvolta. Turismul responsabil faţă de mediu trebuie înţeles şi de primari, şi de administratorii de arii, altfel lumea va crede că ariile protejate înseamnă doar panouri cu "nu" - "nu atinge!", "nu privi!" - plus conferinţe şi broşuri.

- Are Bihorul probleme cu poluarea?

- Aş spune că problemele de aici sunt gestionate destul de bine. Sunt foarte mulţi oameni pregătiţi, aşa cum îi cunosc pe unii direct sau indirect, şi am încredere că Bihorul se poate mobiliza oricând să rezolve problemele care apar, chiar de-ar fi de natură catastrofică.