Curtea Supremă a adoptat recent încă o decizie care, practic, dă undă verde proiectelor pornite de Consiliul Judeţean Bihor împreună cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Într-un proces intentat Guvernului, CNAIR şi CJ Bihor, 23 de localnici din Aleşd au contestat două HG-uri, privind indicatorii tehnico-economici şi declanşarea exproprierilor pentru centura oraşului, motivând că pe o porţiune de 480 metri şoseaua, a cărei lungime totală este de aproape 8 kilometri, trece prin faţa caselor lor.
ÎCCJ le-a respins definitiv pretenţiile de suspendare a actelor normative, ca neîntemeiate, pentru că simplul fapt că o şosea trece printr-un cartier nu contravine legii. De altfel, DN 1 traversează tot centrul Aleşdului, la fel cum o mulţime de alte drumuri naţionale trec prin sute de localităţi.
O soluţie identică a pronunţat-o Înalta Curte şi în primăvară, într-o speţă similară, privind centura Sânmartin, după ce două firme, dintre care una a fraţilor Micula, şi 6 localnici au cerut suspendarea HG-urilor pentru şoseaua de 5,7 km, plus încă 2,3 km de bretele. Ba, mai mult, Judecătoria Oradea a şi pus reclamanţii la plată, fiindcă au blocat accesul utilajelor pe şantier, fiind necesară executarea silită.
Asta înseamnă că instanţa supremă fixează un precedent pentru alte eventuale viitoare procese, ce pot fi deschise de proprietari de terenuri ce se opun, de pildă, Inelului Rutier Metropolitan, Centurii de nord a Oradiei, Drumului Expres Oradea-Arad etc. De asemenea, înseamnă că administraţia judeţeană, care a iniţiat proiectele, a respectat toate cele trei cerinţe necesare, demonstrând că ele sunt de certă utilitate publică, că circuitul legislativ a fost respectat şi că nu a fost încălcată nicio lege. De altfel, de fiecare dată când a respins plângerile prealabile ale proprietarilor nemulţumiţi, juriştii CJ Bihor au subliniat că aceştia nu au indicat nici măcar un singur articol de lege care să fi fost încălcat.
Bineînţeles, nu-i o plăcere să fii expropriat, dar pentru o întreagă societate e strigător la cer ca din cauza câtorva persoane sau firme să nu fie făcute şosele, mai ales că şi aşa suntem cea mai înapoiată ţară la acest capitol.
Problema e, deci, alta. Şi anume că, incitaţi ba de politicieni din PSD, interesaţi să blocheze proiectele doar pentru că ei n-au făcut absolut nimic (să nu uităm circul regizat la Cheriu contra Inelului Metropolitan!), ba de avocaţi (gata să ia banii clienţilor chiar dacă nu au şanse de câştig), oamenii au urmărit o ţintă greşită. Nu împotriva proiectelor şi exproprierilor în sine ar fi trebuit se îndrepte, ci a instituţiei expropriatoare (în acest caz CNAIR), pentru ca aceasta să le achite despăgubiri corecte.
Aşa, însă, au pierdut şi ei, şi restul lumii, blocând mai bine de un an nişte proiecte vitale, ce pot fi plătite cu bani europeni doar până la sfârşitul acestui an. Pierderile pot fi uriaşe, aşa că unii ar trebui să răspundă şi pentru paguba, şi pentru decesele ce puteau fi evitate pe şoselele supraaglomerate. Pe care, culmea, inclusiv ei îşi riscă vieţile!
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.