Fondurile de vânătoare ale Bihorului, date plocon unor afacerişti controversaţi

Atribuirea terenurilor de vânătoare din Bihor s-a lăsat cu un scandal de proporţii după ce s-a descoperit că reprezentanţii unor organizaţii de profil, controlate de milionarii judeţului, s-au folosit de falsuri grosolane pentru a putea gestiona fauna.

Cea mai flagrantă mânărie îi are ca protagonişti pe afaceristul salontan Dorel Ungur şi pe fostul şef al Direcţiei Silvice, Ovidiu Bărgău, capii Asociaţiei Crişana Hunting, care au pus mâna pe patru asemenea fonduri de vânătoare. Sutele de mii de euro care se pot câştiga anual în urma partidelor cinegetice i-au făcut să "umfle" pe hârtie terenurile luate în administrare, să inventeze asociaţi cu proprietăţi fictive şi chiar să "învie" morţi care să le dea dreptul de a vâna pe terenurile lor.

Liber la vânat

Până anul trecut, fondurile de vânătoare erau atribuite organizaţiilor afiliate Romsilva şi Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AGVPS) din România. Din 2010, însă, printr-un Ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor ce modifica Legea 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, s-a dat mână liberă la împărţirea lor.

Ordinul prevede că proprietarii de terenuri, persoane fizice sau juridice, precum şi administraţiile locale, pot constitui asociaţii de proprietari şi de vânătoare dacă fac dovada că au în proprietate terenuri reprezentând peste 50% din suprafaţa unui fond de vânătoare, sau pot concesiona terenurile unei asociaţii de vânătoare private şi pot propune Ministerului ca respectiva organizaţie să le administreze fondul cinegetic.

Deceniul şi contractul

Asociaţia de vânătoare poate obţine, în acest fel, dreptul de gestionare a faunei cinegetice fără licitaţie, pe 10 ani, în schimbul unei taxe anuale de doar 5.000 euro. Suma e derizorie având în vedere că banii se pot recupera la o singură partidă organizată pentru străini. Aceştia plătesc o taxă de 300 euro numai pentru a vâna, alţi 50 euro pentru fiecare cartuş tras care nu a nimerit prada, iar ca să ia acasă coarnele unui cerb, de pildă, trebuie să achite peste 8.000 euro. În cazul mistreţilor un trofeu poate ajunge chiar şi la 20.000 euro.

Fiind, deci, o afacere bănoasă, greii din lumea afacerilor sau din administraţie au înfiinţat peste noapte asociaţii de vânătoare, pornind un adevărat război pentru a obţine acceptul proprietarilor de terenuri şi, în acest fel, să "împuşte" pe cele mai bune fonduri din judeţ.

Decizia aparţine, însă, Ministerului Mediului şi Pădurilor care, la începutul anului, a înfiinţat Comisia de Atribuire Directă a Dreptului de Gestionare a Faunei Cinegetice, însărcinată să verifice dosarele întocmite de asociaţiile interesate. Dosarele trebuiau predate până în martie, iar verificarea şi soluţionarea contestaţiilor s-au întins până în iunie, când s-au întocmit şi listele finale cu noii gestionari.

Deputatul şi contrabandistul

În Bihor, din cele 69 de fonduri, 32 au fost atribuite unor asociaţii controlate de oameni de afaceri. Printre acestea se numără Asociaţia Cinegetică Apuseni Beiuş, care a obţinut fondurile 58 Sohodol şi 69 Valea Drăganului. Din ea fac parte doi controversaţi exportatori de fructe de pădure şi de ciuperci uscate, Dorel Magda (zis Leanu) dar şi Marinel Tal, fostul administrator al AVPS Beiuş.

Cei doi sunt cunoscuţi nu doar ca potentaţi locali, ci şi pentru scandalurile în care au fost implicaţi de-a lungul anilor. Atât Tal, reclamat în mai multe rânduri pentru agresiuni, cât şi Leanu, care a avut mai multe dosare penale pentru braconaj şi infracţiuni rutiere, fiind chiar trimis în judecată anul trecut, după ce a fost prins băut la volanul bolidului personal şi a refuzat testarea pentru stabilirea alcoolemiei.

Deputatul PSD Ioan Roman, fost primar al comunei Cefa, şi-a înfiinţat Asociaţia Pro Hunting, împreună cu Lorin Nistor, fiul unui alt afacerist controversat, Nicolae Nistor (foto), patronul Pro Acva Cefa, şi cu Claudiu Pantea, fiul pesedistului salontan Ilie Pantea, reţinut săptămâna trecută pentru afaceri cu băuturi contrafăcute.

Asociaţia celor trei a obţinut în administrare fondul 26 Păuşa în condiţii cel puţin ciudate. Potrivit actelor depuse, Pro Hunting are în administrare 51,18% din terenurile de pe fondul de vânătoare, în timp ce Asociaţia Cervus Elaphus, al cărei dosar a fost respins, a prezentat documente cum că deţine 50,14% din acelaşi fond. Deşi Cervus Elaphus a sesizat aberaţia şi a cerut reverificarea documentelor, inspectorii ministeriali au respins sesizarea ca nefondată.

Au dispărut listele

"Nici măcar nu s-au uitat pe contestaţii, n-au verificat dosarele, n-au făcut nimic. Sunt convins că atribuirile s-au făcut preferenţial", acuză şi Sorban Levente, primarul comunei Lugaşu de Jos şi preşedintele Asociaţiei Partium, care a pierdut fondul 48 Cuieşd. Reprezentanţii asociaţiei au strâns semnături de la proprietarii a 72% din terenurile aflate pe raza fondului dar, spre surprinderea edilului, au primit răspuns negativ, iar fondul a revenit vechiului administrator, AVPS Aleşd. "Culmea, am fost refuzaţi pe motiv că nu avem dovada că  deţinem în concesiune suprafaţa necesară", spune Sorban.

Bărbatul a aflat explicaţia reală abia când dosarul pe care l-a depus la Minister a ajuns la Curtea de Apel Oradea, unde se judecă procesul intentat pentru anularea deciziei Comisiei: din dosar dispăruseră zeci de pagini cu semnăturile proprietarilor de terenuri. "Am lucrat corect, am strâns semnăturile din uşă în uşă, mai bine de un an. Alţii şi-au făcut dosarul într-o săptămână, doar ei ştiu cum, şi au obţinut patru fonduri, nu unul", se plânge primarul, continuând: "Sunt afacerişti, poliţişti, procurori, judecători membri în AVPS. Mai mult ca sigur că au făcut intervenţii".

Campioni în... falsuri

Când vorbea de cei care au pus mâna pe patru fonduri, primarul făcea trimitere la Asociaţia Crişana Hunting, patronată de milionarul salontan Dorel Ungur şi fostul şef al Direcţiei Silvice, Ovidiu Bărgău (foto), proprietarul primei crescătorii de zimbri din ţară şi vechi colaborator al lui Ion Ţiriac. Cei doi au pus mâna pe fondurile 39 Cighid, 33 Arpăşel, 30 Peri şi 31 Goronişte, deşi pe listele proprietarilor de terenuri care ar fi acceptat să le dea în administrare apar semnături în fals. De asemenea, apar suprafeţe umflate de sute de ori, dar şi semnăturile a 1.000 de persoane decedate!

"Pe listele lui Ungur şi Bărgău sunt zeci de localnici din Mădăras care declară că nu s-au înscris în Asociaţia Crişana Hunting, dar şi morţi. Până şi terenurile societăţii mele, cumpărate în 2003, figurează ca fiind în administrarea asociaţiei lor, sub numele foştilor proprietari", spune afaceristul Nicolae Nistor, care voia fondul 30 Peri prin Asociaţia Fazanul de Aur, administrată împreună cu fostul şef al AVPS Salonta, Marius Cociubei.

Situaţia e trasă la indigo şi în cazul fondului Goronişte. "Pe listă apare firma Saboro, cu 365 hectare, deşi a vândut terenurile încă în 2007. Apoi apar semnăturile unor oameni care nu aveau cum să-şi dea consimţământul deoarece sunt decedate, inclusiv cele ale părinţilor primarului din Tulca, Ioan Bulzan", arată Mihai Sferle, şeful Asociaţiei Artemis Cociuba Mare.

În bătaia... Parchetului

Nistor şi Sferle au sesizat falsurile la Comisia ministerială, dar şi la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV), care trebuia să verifice dosarele depuse de asociaţii. Alături, au fost transmise un tabel cu 40 de proprietari înscrişi abuziv pe listele Crişana Hunting, declaraţiile scrise ale acestora, dar şi dovada faptului că pe listele lui Ungur şi Bărgău sunt semnăturile unor persoane care şi-au vândut terenurile, fără ca noii proprietari să le înscrie în asociaţia cu pricina.

Măsuri, însă, nu s-au luat. Mai mult, în urmă cu două săptămâni, asociaţia a şi semnat contractul de concesiune pentru fondurile luate în administrare. "Am fost sesizaţi că există persoane decedate înscrise pe liste, dar nu e în atribuţia noastră să verificăm aceste aspecte. Noi verificăm doar dacă terenurile se suprapun cu fondurile solicitate", se apără şeful ITRSV, Dacian Iova. Ca atare, Nistor şi Sferle au depus plângeri penale la Parchetul Salonta, cerând identificarea celor care au falsificat semnăturile de pe liste, precum şi anchetarea reprezentanţilor organizaţiei pentru uz de fals şi înşelăciune.

Contactat de BIHOREANUL, Dorel Ungur susţine că acuzaţiile concurenţilor săi sunt doar poveşti vânătoreşti. "Sunt răutăţi. Suntem trei asociaţii care ne-am reclamat reciproc. Aşa e într-o competiţie", spune afaceristul, convins că procurorii nu vor găsi ce să-i impute. "Nu există nicio faptă penală în ce s-a făcut. Au apărut morţi, că asociaţiile de proprietari nu şi-au reînnoit listele membrilor, unii nu şi-au făcut succesiunea, dar asta nu ni se poate imputa nouă", susţine Ungur, care nu poate explica, totuşi, cum au semnat morţii pe lista celor care îi dau acceptul să le gestioneze proprietăţile. Astea da poveşti vânătoreşti...

Tariful pe care un vânător trebuie să-l achite la o partidă cinegetică diferă de la o asociaţie la alta, dar şi de cetăţenie. Pentru împuşcarea unui cerb, românii plătesc între 250-2.500 lei, un cerb lopătar se taxează cu 130-190 lei, iar capra neagră cu 230-1.050 de lei. Dacă vânătorul a rănit un animal, dar nu l-a recuperat, mai plăteşte 250 lei.

Vânătorii străini achită pentru un cerb până la 8.800 euro, pentru un căprior între 225-2.900 euro, iar pentru un mistreţ 250-750 euro. Un foc greşit costă 50 euro, iar doborârea unui urs între 5.000-7.000 euro. Un lup costă 400-500 euro, iar un iepure 25 euro.

Tarifele sunt, însă, mult mai mari dacă trofeele sunt valoroase. Dacă au ratat ţinta şi nu reuşesc decât să rănească animalul, străinii sunt obligaţi să plătească 25 euro pentru un cerb lopătar şi 300 pentru un urs. În plus, străinii nu pot lua decât trofeul, carnea fiind valorificată de asociaţia de vânători, de pildă cu 2.000 lei în cazul unui cerb.