Vânătoare de judecători: Şefa Secţiei penale a Curţii de Apel, Mihaela Pătrăuş, întregeşte un lot de 7 judecători scoşi pe tuşă în ultimii 2 ani de DNA Oradea

Sfârşitul de an se anunţă fierbinte pentru justiţia orădeană: procurorii DNA poartă un război dur, de "care pe care", cu judecătorii pe care îi suspectează de abuz sau corupţie. Unele bătălii le-ar putea pierde, cum e cel cu magistraţii Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, aflaţi la un pas de a reîmbrăca robele fiindcă dosarul penal întocmit pe numele lor nu a trecut de primul filtru al Justiţiei.

Până să se stabilească învingătorii şi învinşii în acest caz, anchetatorii au deschis însă un nou front, începând urmărirea judecătoarei Mihaela Pătrăuş, abia instalată la şefia Secţiei Penale a Curţii de Apel Oradea. Motivul? L-ar fi scăpat de închisoare pe milionarul Unicarm, Vasile Lucuţ, împreună cu foştii ei colegi, Traian Munteanu, pensionat acum doi ani după ce a descoperit că DNA era pe urmele sale, şi Mircea Puşcaş, proaspăt încarcerat în urma unui alt proces declanşat de procurorii anticorupţie...

La loc comanda

Fosta preşedintă a Secţiei Civile din Curtea de Apel Oradea, Florica Roman, colega sa de la Secţia Penală Denisa Vidican, precum şi judecătorii Raluca Cuc şi Ovidiu Galea, ambii de la Tribunalul Bihor, ar putea reveni în funcţii. Cei patru magistraţi au fost suspendaţi şi trimişi în judecată de DNA Oradea anul trecut, în principal pentru că în 2010, prin soluţii date pe baza unor acte false, l-ar fi scos din închisoare pe ginerele unei avocate, condamnat pentru tentativă de viol.

Trimis pe 10 iulie 2014 la Camera preliminară a Curţii de Apel Cluj, care trebuia să analizeze dacă rechizitoriul şi dovezile strânse de DNA au fost legal administrate, dosarul celor patru a fost soluţionat abia la începutul acestei luni, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat tergiversarea procedurii. Decizia magistraţilor clujeni n-a fost deloc măgulitoare pentru procurorii DNA Oradea, cărora le-au returnat dosarul, reproşându-le că rechizitoriul este neclar şi că s-ar fi folosit de o sumedenie de probe nelegale.

Au fost înlăturate, totodată, şi acuzaţiile ce urmau a fi demonstrate cu ele. În cazul judecătoarelor Vidican şi Cuc, de pildă, ar trebui ştearsă acuzaţia de abuz în serviciu, acestea urmând să răspundă doar pentru favorizarea infractorului, în timp ce judecătorul Galea ar urma să fie exonerat de orice vină, din actul de acuzare fiind anulate toate dispoziţiile de trimitere în judecată, atât pentru abuzul în serviciu, cât şi pentru fals şi uz de fals.

Una caldă...

"Practic, în cazul subsemnatului, au fost excluse toate probele, ca fiind administrate nelegal de către procurorii DNA Oradea, cu constatarea că în cazul subsemnatului urmărirea penală s-a făcut în lipsa oricărei sesizări legale. Cu alte cuvinte, procurorii mi-au întocmit un dosar în care m-au cercetat deşi nu am săvârşit nicio faptă şi nimeni nu m-a reclamat", a explicat Ovidiu Galea.

Soluţia instanţei clujene nu e încă definitivă, procurorii având dreptul s-o conteste. Dacă însă Înalta Curte va menţine sentinţa de la Cluj şi dosarul va ajunge din nou la DNA Oradea, Florica Roman,  Denisa Vidica şi Raluca Cuc se vor putea întoarce la muncă până la refacerea rechizitoriului, în timp ce Ovidiu Galea va reintra deplin în drepturi, în cazul său procurorii fiind complet "dezarmaţi".

... una rece

Până să se lămurească situaţia acestor magistraţi, procurorii DNA Oradea au deschis însă un nou câmp de bătaie, luând-o în cătare pe judecătoarea Mihaela Pătrăuş, abia instalată la şefia Secţiei Penale a Curţii de Apel.

Joia trecută, Pătrăuş a fost pusă sub urmărire penală pentru abuz în serviciu şi favorizarea infractorului, alături de doi foşti colegi de complet: judecătorul pensionat Traian Munteanu, respectiv Mircea Puşcaş, aflat deja în închisoare, pentru mai vechi fapte de corupţie în urma cărora a fost condamnat.

De data aceasta, motivul este un verdict dat în 2011, prin care patronul lanţurilor de magazine Unicarm, Vasile Lucuţ, a fost scăpat de un proces penal în care iniţial fusese condamnat pentru ultraj.

"Oamenii legii"

Procesul a pornit după ce un  inspector sanitar-veterinar din Satu Mare, Călin Leahu, l-a reclamat pe Lucuţ că l-a agresat în vara lui 2004, în timpul unui control. În 2011, milionarul era condamnat definitiv la 8 luni de închisoare cu suspendare, plus despăgubiri de 50.000 lei, dar completul Pătrăuş - Puşcaş - Munteanu i-a admis o contestaţie în anulare şi i-au anulat condamnarea.

Decizia a stârnit interesul procurorilor DNA, care au stabilit acum doi ani că în dosar se făcuseră "intervenţii" prin doi poliţişti sătmăreni, comisarul şef Vlad Boşca, fost şef al Serviciului de Investigaţii Criminale, şi un subaltern al acestuia, agentul Felician Jurj. Lucuţ a fost acuzat de cumpărare de influenţă, iar poliţiştii de trafic de influenţă, DNA susţinând că au încercat să rezolve achitarea afaceristului printr-un coleg de-al lor: şeful Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Oradea, comisarul şef Gheorghe Pătrăuş, soţul judecătoarei Pătrăuş.

Deşi Lucuţ, Boşca şi Jurj au fost trimişi în judecată, Pătrăuş a fost cercetat doar pentru mărturie mincinoasă, deoarece, deşi fusese interceptat, a susţinut că n-a vorbit cu cei doi colegi din Satu Mare. În final, însă, a fost exonerat de vină pe motiv că "fapta nu există".

Despre completul care l-a scăpat pe Lucuţ de condamnarea pentru agresarea veterinarului, DNA n-a reuşit să găsească o dovadă că ar fi fost corupţi, iar în 2013 a clasat cazul din acelaşi motiv: "fapta nu există".

Nu mită, ci abuz

Culmea este că anul acesta, pe 25 iunie, procurorii au pierdut şi procesul intentat lui Lucuţ, Boşca şi Jurj, Înalta Curte achitându-i definitiv pe motiv că probele nu au fost suficiente. Şi totuşi, între timp, DNA Oradea a deschis un nou dosar, reluând cercetările faţă de judecătoarea Pătrăuş şi foştii ei colegi, Munteanu şi Puşcaş, pentru abuz şi favorizarea infractorului.

"Prin îndeplinirea defectuoasă şi cu rea-credinţă a atribuţiilor, cei trei judecători au afectat interesele legitime ale părţii vătămate", "i-au acordat un ajutor condamnatului Lucuţ Vasile în scopul împiedicării tragerii la răspundere penală şi executării pedepsei", aducând atingere intereselor legitime ale Curţii de Apel Oradea şi "afectând grav încrederea justiţiabililor în această instituţie chemată să înfăptuiască actul de justiţie", se arată într-un comunicat dat publicităţii vinerea trecută de DNA, ce anunţa începerea urmăririi penale împotriva celor trei.

Anchetat după gratii

Judecătorii fuseseră chemaţi la sediul DNA Oradea cu o zi mai devreme, pentru a li se aduce la cunoştinţă învinuirile şi niciunul nu a făcut vreo declaraţie în faţa anchetatorilor. Cel mai afectat a fost, se pare, Mircea Puşcaş, adus în cătuşe de gardienii din Penitenciar, unde ajunsese chiar în ajun, pentru a ispăşi pedeapsa de 4 ani închisoare la care a fost condamnat de instanţa supremă, marţi, deoarece a cerut o şpagă de 50.000 euro ca să intervină pe lângă alţi magistraţi orădeni, pentru a obţine o condamnare cu suspendare unui evazionist din Marghita.

Condamnarea i-ar putea fi dublată curând de o alta, Puşcaş fiind judecat şi pentru 40.000 euro ceruţi unor traficanţi de ţigări în schimbul unei soluţii favorabile.

Ambele dosare i-au fost întocmite de aceiaşi procurori ai DNA Oradea, decişi să facă ordine în justiţia locală. Uneori par să fi reuşit, alteori nu, cert e că în anumite situaţii "salubrizarea" vine de la sine, forţată de acţiunile lor. Judecătoarea Mihaela Pătrăuş, de pildă, nici n-a mai aşteptat să fie dovedită: la scurt timp după ce a primit citaţia prin care era anunţată că e suspectă, şi-a cerut urgent pensionarea, la fel cum făcuse şi colegul ei Traian Munteanu, păstrându-şi intactă uriaşa pensie de magistrat...

DIN ROBĂ ÎN ZEGHE
Magistraţi de top penal

O judecătoare a Tribunalului Bihor, Mariana Roşca (foto), a devenit în 2003 primul magistrat român pentru care s-a emis un mandat de arestare, singurul dat în urmărire internaţională şi, totodată, cel mai aspru pedepsit pentru corupţie: 11 ani de închisoare cu executare. Roşca a fost încarcerată pentru luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în urma unor denunţuri formulate de doi lichidatori judiciari, Valer Buda şi Bereczki Iosif, care au reclamat-o că i-a obligat să-i dea 100.000 lei ca să nu-i schimbe din funcţii, pentru ca apoi - fără acordul lor şi al creditorilor - să vândă activele firmei Multimec Marghita cu mult sub preţul real, cauzând un prejudiciu de 1,5 milioane lei. Roşca a executat doar jumătate din cei 11 ani de închisoare, în 2008, când a împlinit 55 ani, fiind eliberată condiţionat.

În 2007 i-a urmat fostul preşedinte al Secţiei Penale a Tribunalului, Mihai Viorel, condamnat la 4 ani de detenţie şi confiscarea a 135.000 mărci germane (cca 70.000 euro), şpagă pretinsă în 1998 ca să faciliteze eliberarea din arest a şase interlopi acuzaţi de şantaj. Din cele 1.461 de zile de condamnare, Mihai Viorel a executat 1.208, fiind eliberat în aprilie 2011.