Universitatea din Oradea are Cartă nouă: Senatul va fi mai mic, universitarii condamnaţi pentru corupţie vor fi concediaţi, iar şefii nu vor putea fi şi senatori

Ministerul Educaţiei a aprobat noua variantă a Cartei propusă de Universitatea din Oradea, care va intra în vigoare de anul viitor.

„Astăzi (n.r. marţi) a venit avizul favorabil de la Ministerul Educaţiei. După vacanţa de iarnă, va fi convocată o şedinţă a Senatului universitar, pentru adoptarea Cartei”, a declarat preşedintele Senatului, Aurel Căuş, pentru BIHOREANUL. Aceasta a fost a treia variantă a Cartei transmisă de Universitatea din Oradea.

Senat mai „suplu”

Principalele schimbări aduse de noua „biblie” academică sunt reducerea numărului de senatori de la 76 la 64 (16 studenţi şi 48 de cadre didactice) şi desfacerea contractului de muncă pentru universitarii condamnaţi pentru corupţie şi infracţiuni contra patrimoniului. De asemenea, noua Cartă prevede şi o schimbare în reprezentarea facultăţilor în forul legislativ.

Cei mai mulţi senatori, 10 la număr, va avea Facultatea de Medicină şi Farmacie, cea mai mare din Universitate. Facultatea de Protecţia Mediului va avea cinci reprezentanţi în Senat, iar cea de Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei patru. Câte trei senatori vor avea facultăţile de Geografie, Turism şi Sport, Inginerie Managerială şi Tehnologică, Ştiinţe Socio-Umane, Ştiinţe şi Informatică şi Ştiinţe Economice, iar câte doi facultăţile de Arte, Litere, Istorie, Inginerie Energetică şi Management Industrial, Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, Drept. Fiind nişte structuri mai mici, Facultatea de Teologie şi Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic vor avea câte un senator.

Ori şef, ori senator!

Totodată, Codul de Etică, anexă la Cartă, prevede că universitarilor le este interzisă deţinerea a două funcţii de conducere, respectiv a unei funcţii de conducere şi a celei de membru în Senatul instituţiei sau oricare altă structură de conducere care are atribuţii de control, evaluare, validare sau aprobare a activităţilor din cadrul celeilalte funcţii de conducere.

Cumulul de funcţii a fost interzis şi până acum în Universitate, dar ca o prevedere expresă, astfel că cei care ocupau poziţii de conducere nici măcar nu au putut candida la Senat. Această regulă a  stârnit nemulţumiri în rândul unor universitari orădeni, deoarece Legea Educaţiei permite rectorului, prorectorilor, decanilor ori prodecanilor să devină membri în forul legislativ.

Noutatea adusă de Carta aprobată acum este că universitarii cu funcţii de conducere vor putea candida la Senat, dar dacă vor fi aleşi, vor intra în incompatibilitate şi vor avea 15 zile la dispoziţie ca să aleagă dacă vor să rămână şefi sau preferă să fie senatori.

Reformă respinsă

Aşa cum BIHOREANUL a scris, revizuirea Cartei a fost o misiune dificilă. În prima variantă propusă de Senatul Universităţii, Carta prevedea reguli reformatoare, precum interzicerea şefilor din instituţie (rector, preşedinte de Senat, prorector, decan, director de departament) să ocupe funcţia mai multe de două mandate, interzicerea universitarilor să fie directori de departamente, prodecani sau decani dacă au rude în structurile pe care le conduc, selectarea decanilor prin concurs ori demiterea rectorului dacă Universitatea înregistrează doi ani la rând deficit financiar.

Dacă s-ar fi aplicat, aceste reguli ar fi produs un adevărat cutremur în Universitate. Întâi, pentru că mulţi şefi au adunat deja două mandate, iar apoi pentru că şi mai mulţi au (a se citi „şi-au vârât”) rubedenii prin facultăţile în care lucrează.

Toate aceste prevederi au fost însă respinse de Ministerul Educaţiei, pe motiv că contravin legislaţiei în vigoare.