Unicat salvat: Vila Darvas - La Roche, cu o arhitectură unică în lume, se transformă în primul Muzeu Art Nouveau din România (FOTO)

În centrul Oradiei, pe strada Iosif Vulcan, cu o latură deschisă spre malul Crişului Repede, casa Darvas - La Roche ascunde între zidurile sale farmecul de odinioară al oraşului. Vila ridicată pe trei niveluri, cu demisol, parter înalt şi etaj, a răbdat ani la rând furturi, distrugeri, mizerie şi nepăsare. Acum, i-a venit rândul să strălucească din nou.

Prima casă în stil secession vienez din oraş, operă a unor arhitecţi orădeni de la începutul secolului XX, fraţii Lászlo şi Jószef Vágó, imobilul va deveni primul muzeu Art Nouveau din ţară, un adevărat altar închinat artei arhitecturale...

Amintire elveţiano-evreiască

Nu doar arhitectura casei Darvas - La Roche (foto) este frumoasă, ci şi istoria ei. Vila a fost construită între anii 1911-1912 pentru Darvas Imre, un mare întreprinzător evreu în domeniul exploatării lemnului, şi soţia sa, Schutz Margit. Numele i l-a dat o placă pusă deasupra uşii dinspre malul Crişului, pe care scria "Întreprinderea forestieră La Roche şi Darvas", Alfred La Roche fiind un bancher din Elveţia, acţionar la firma înfiinţată de Darvas. La parter erau birourile întreprinderii, iar la etaj saloanele.

La începutul anilor 1930, casa era în proprietatea unui avocat care la rându-i a scos-o la vânzare. Aşa a ajuns o familie de evrei din Cluj în istoria monumentului. "Tatăl meu şi fratele lui au făcut armata la Oradea. S-au îndrăgostit de oraş şi au hotărât să cumpere o proprietate", povesteşte Iudith Simon, singura urmaşă a familiei, azi ziaristă.

Pe urmele lui Dumnezeu

Frumuseţea casei Darvas – La Roche i-a convins pe cei doi fraţi clujeni. Clădirea avea vitralii spre stradă, iar tavanele saloanelor ample erau decorate cu stucaturi migălos lucrate. La etaj, din încăperea centrală se trecea spre o terasă romantică printr-o seră (foto) în mijlocul căreia trona o fântână. Sera era şi ea încadrată de vitralii ce reprezentau lalele şi păsări, elemente ale naturii pe care fraţii Vágó le-au ales ca simbol al legăturii sacre între om, natură şi Dumnezeu. De asemenea, toate decoraţiile casei au fost făcute în simetrie.

"Este ceea ce şi-a dorit secessiunea vieneză, să restabilească designul original al lumii, creat de marele geometru Dumnezeu", explică istoricul şi criticul de artă Ramona Novicov. Balconul dinspre strada Vulcan de azi este şi el deosebit, având în centru un atlant, adică o statuie ce reprezintă un bărbat puternic. Toate acestea au făcut imobilul unic în lume, spune specialista.

Devastată şi furată

Negocierile pentru cumpărarea casei, în anii 1930, le-a purtat unchiul lui Iudith, economist de profesie. "Avocatul avea două fete. Venind la negocieri, unchiul meu s-a îndrăgostit de fiica cea mare, Gertudre", povesteşte femeia. Cei doi s-au căsătorit şi au păstrat jumătate din casă, cealaltă jumătate fiind cumpărată de tatăl lui Iudith, care s-a mutat aici împreună cu consoarta sa după ce au scăpat din Holocaust, la finele anilor 1940.

Iudith s-a născut în 1956 şi de atunci n-a avut altă casă. Comuniştii au lăsat familiei Simon doar trei camere de la etaj şi "privilegiul" de a o vedea distrusă apoi de nepăsare. "Chiriaşii care s-au mutat aici au modificat cum au vrut, iar când au primit apartamente la bloc au plecat cu mobilă cu tot", spune Iudith. Au dispărut vitraliile de la parter, fântâna de la etaj şi cine mai ştie câte.

Intact a rămas doar apartamentul familiei Simon, cu tot cu mobilierul de un secol şi cu uşi şi clanţe ce încă poartă sigla întreprinderii lui Darvas. În interior s-au mai salvat parţial decoraţiunile de pe tavane şi o altă fântână ornamentală (foto), un merit în acest sens avându-l familia orădeanului Ioan Vidican, care după 1989a cumpărat apartamentul aflat vizavi de cel ocupat de Iudith. "Toată stima pentru ei. Au restaurat şi au refăcut tot ce s-a putut, pe bani cumpliţi", zice femeia, supărată că FC Bihor, care a ocupat parterul încă din regimul comunist, a devastat aproape tot.

Muzeu viu

Iudith Simon şi familia Vidican au fost de acord să vândă apartamentele Primăriei, iar casa Darvas – La Roche a intrat în patrimoniul privat al municipiului, fiind dată în administrarea Fundaţiei pentru Protejarea Monumentelor Bihor. Acum, clădirea este evaluată şi clasată în detaliu, pentru obţinerea autorizaţiei de înfiinţare a muzeului Art Nouveau.

Concomitent, fundaţia pregăteşte un proiect de reabilitare completă, cu fonduri europene. "Proiectul presupune lucrări de un milion de euro şi s-ar termina în 3-4 ani", precizează Angela Lupşea, directorul Fundaţiei, iar la final clădirea ar urma să fie, pur şi simplu, revitalizată. "Aici vor fi ateliere pentru copii şi pentru artişti, se vor preda lecţii de istorie, se va face art şi teatre cafe, va fi o librărie", explică Lupşea, mizând şi pe un parteneriat cu marile firme din oraş.

Cât despre Iudith Simon, femeia a acceptat să fie ghid în viitorul muzeu. Pentru că, chiar dacă şi-a mutat lucrurile, aici i-a rămas sufletul...