Clubul liberalilor: CSM Oradea a devenit o jucărie a PNL, finanţată generos de la bugetul local

Clubul Sportiv Municipal Oradea este noul FC Bihor. Finanţat din banii orădenilor, bugetul de 2,7 milioane euro al clubului intrat în al nouălea an de conducere liberală este opac, cu veniturile proprii dificil de urmărit şi cu sponsorizările ţinute la secret.

"Avem contabili care ţin evidenţa fiecărui bănuţ, iar Curtea de Conturi ne verifică în fiecare an", se apără preşedintele clubului, Şerban Sere.

Clubul de partid

Instituţie publică de interes local, CSM Oradea a fost tot timpul o jucărie de partid. Înfiinţat în 2003, clubul a fost condus iniţial de omul primarului PDL Petru Filip, fostul jurnalist Petruţ Drăgan, pus pe liber în 2008 de noul primar liberal Ilie Bolojan.

Conducerea a fost încredinţată apoi tot unui PDL-ist, Ionel Bungău, dar acesta a renunţat după şase luni din cauza subfinanţării clubului. După un interimat de trei luni al handbalistului Nicuşor Vaşadi, Bolojan l-a instalat preşedinte pe omul său, tânărul liberal Florin Birta (foto), căruia funcţia i-a adus un salariu de 4.000 lei, o indemnizaţie lunară de 10.000 lei ca reprezentant al municipalităţii în conducerea Distrigaz, oportunitatea de a călători, plus şansa de a acumula experienţă fără să falimenteze firma familiei.

Odată instalat Birta, s-a terminat cu austeritatea! Bugetul CSM s-a dublat de la 6,2 milioane lei în 2009 la 12,4 milioane lei în 2016. Vizibilitatea şi experienţa acumulată în fruntea clubului sportiv l-au ajutat anul trecut pe liberal să ajungă viceprimar, cu şanse chiar la o viitoare candidatură pentru funcţia de primar.

"Tradiţie" liberală

Anul trecut, Birta i-a "pasat" clubul amicului său Şerban Sere. Membru PNL, manager al echipei de baschet şi proprietar al restaurantului Crinul Alb, unde iau masa, de ani de zile, sportivii clubului, Sere a ieşit formal din firma care administrează localul, ca să nu fie în incompatibilitate, spunând acum că oricum nu câştiga mare lucru: "Sunt bani puţini, dar măcar ştiu că sportivii mănâncă bine"...

Fost baschetbalist, Sere (foto) a preluat atât salariul lui Birta, cât şi indemnizaţia de la Distrigaz, de parcă ar fi vorba de o "moştenire de partid". Ba chiar dezvăluie cum Bolojan l-a plantat la firma de gaz doar pentru a-i "regla" bugetul personal. "Eram în negocieri avansate pentru un business de 50.000 euro la care a trebuit să renunţ. I-am explicat primarului că nu pot sacrifica standardul de viaţă al familiei", zice el.

Spre deosebire de Birta, care cotiza lunar partidului 1.500 lei din banii de la Distrigaz, noul preşedinte nu varsă nimic la PNL, deşi tot la CSM i-a fost angajată şi soţia, Nicoleta Sere, ca jurist. "Lucra la club şi înainte să fiu preşedinte, dar a fost doi ani în concediu de maternitate", se scuză preşedintele.

Schimb de "garnitură"

Sere şi-a instalat luna trecută în Comitetul de Conducere al CSM o serie de prieteni, ca notarul Irinel Dimitriu (ginerele fostului lider PDL Ştefan Seremi) sau avocatul clubului Crişul Oradea, Sebastian Botan, şi a adus sponsori noi, precum Sergiu Turcu, patronul firmei Madrugada. Toţi, parte a unei găşti bine sudate de interese de afaceri...

Relaţiile cu sponsorii tradiţionali, în schimb, s-au răcit. Patronul Gavella, Gheorghe Vajai, nu mai merge de trei luni la meciurile de baschet, iar despre proprietarul Digi, Teszari Zoltan, se spune că ar fi supărat, cu privire la felul cum se cheltuie banii. Dar asta se va vedea din vară, la înnoirea contractelor de sponsorizare...

La grămadă

Cu un buget total de 2,7 milioane euro pe an, CSM este cel mai bogat club sportiv din judeţ. Are secţii de baschet, polo, handbal, atletism, scrimă, judo şi tenis, la care s-a adăugat în 2016 şi una de fotbal pentru cei 230 de copii scoşi din joc prin dispariţia FC Bihor.

Finanţarea este însă, pe cât de generoasă, pe tot atât de obscură. Consilierii locali i-au aprobat luna trecută bugetul înglobat în cel al oraşului, nu distinct de al acestuia şi, deci, nedefalcat. În ciuda legendei despre autofinanţare, clubul trăieşte în proporţie de peste 60% din bani publici. "Oraşul asigură cheltuielile de funcţionare, deplasările, cazările, tratamentele medicale şi indemnizaţiile sportivilor amatori", spune directorul economic al Primăriei, Eduard Florea.

Venituri (im)proprii

Cine crede că diferenţa o asigură clubul se înşală. De fapt, oraşul mai finanţează CSM şi indirect, punându-i gratuit la dispoziţie sala Antonio Alexe, terenurile de tenis din Ioşia, bazinele olimpic şi acoperit, plus Stadionul Municipal, nu doar pentru propria activitate, dar şi ca surse de venit prin închirieri.

În plus, Primăria plăteşte toate utilităţile, estimate iarna la 30.000 lei pe lună, ceea ce, de pildă, în cazul unei săli de fitness private consumă 40% din venituri. Cum şi sponsorii importanţi - Gavella, Digi, Distrigaz - sunt tot firme partenere municipalităţii, beneficiare de contracte generoase, nici veniturile proprii nu apar ca fiind tocmai rezultat al strădaniei conducerii.

Evoluţia veniturilor proprii nu este evidenţiată separat nici de club, nici de Primărie. Sere asigură, dar numai pe gură, că ar fi "în creştere anual cu 10%". Până şi rapoartele de activitate, lipite la finalul celor ale primarului, sunt doar o înşiruire de performanţe sportive, pe puţin mai mult de o pagină de caiet. Fără cifre, fără sume! "Eu sistemul acesta l-am moştenit (de la Birta - n.r.). Salariile sportivilor sunt confidenţiale, iar sponsorii au cerut ca sumele cu care contribuie să nu fie făcute publice", se scuză Sere.

Sportul pentru to(n)ţi

Deşi finanţat public, CSM ignoră în schimb sportul de masă. Copiii de la secţia de fotbal plătesc o taxă de 100 lei pe lună, ca la o sală privată, cei de la tenis închiriază terenul, iar viitorii baschetbalişti sunt crescuţi de asociaţii private. Ruptura între generaţii este evidentă mai ales la handbal. Echipa nici nu este lăsată să promoveze în prima ligă, din lipsă de bani, dar nici n-o poate lua de la zero, din lipsă de copii.

În absenţa unei strategii, clubul îşi hrăneşte orgoliul din performanţele dobândite cu ajutorul jucătorilor străini. Gloriile CSM, echipele de baschet şi polo, abia dacă numără doi sportivi orădeni. "Nicio echipă nu are doar localnici pentru că fie nu ating nivelul cerut, fie sunt buni şi pleacă să joace altundeva pe bani mai mulţi", explică preşedintele.

Bani pentru vedete

Cele două secţii "de elită" înghit anual peste 900.000 euro din bani publici, plus veniturile proprii care merg pe salarii. Dar disproporţionat. Spre exemplu, dacă un antrenor de atletism încasează 800 lei, antrenorul de baschet Cristian Achim (foto) câştigă peste 5.000 euro.

La fel, dacă sportivii amatori abia pot spera la indemnizaţia de efort de 100 euro, unii baschetbalişti "de import" sunt plătiţi mai bine ca antrenorul. "Performanţa trebuie premiată. Echipa de baschet a ajuns campioană naţională pentru prima oară în istoria oraşului, iar cea de polo a jucat în cupele europene", justifică preşedintele.

Sportiv de o viaţă, Sere a învăţat că "performanţa aduce publicul, publicul sponsori, sponsorii bani, iar banii performanţă". Nişte sloganuri, valabile la un club privat. În realitate, CSM trăieşte din banii orădenilor, iar copiii lor nu apar nicăieri în această ecuaţie. Poate doar ca spectatori...

PLANURI DE VIITOR
Să facem bani!

În ciuda evidenţei precare a veniturilor proprii, preşedintele CSM Oradea, Şerban Sere spune că vrea să le majoreze. "Vrem să introducem la bazinul olimpic şi terenurile de sport un sistem nou de ticketing şi să vindem bilete inclusiv online. Vom avea o evidenţă mai clară a terenurilor ocupate şi vom urmări încasările mai uşor".

Pentru a-şi majora veniturile, clubul va înceta să mai plătească antrenorii de tenis, care se vor plăti singuri din banii elevilor şi vor vărsa clubului chiria pe terenul de antrenament. În ce priveşte sportul de masă, începând cu anul şcolar 2017-2018, Sere vrea să completeze programul de iniţiere în înot lansat de municipalitate pentru copiii de clasa a II-a cu un program de atletism în clasa I şi cu unul de iniţiere într-un sport cu mingea în clasa a III-a. "Noi am pune la bătaie bazele sportive, iar şcolile ar veni cu copiii. Astfel, micuţii vor putea alege mai uşor sportul care le place", consideră Sere.