Epidemie ţinută la secret! Focar de hepatită A în zona Aleşd şi Ortiteag, cu 198 persoane infectate, ascuns publicului de DSP Bihor

Este focar de infecţie cu hepatita A în oraşul Aleşd şi în satul Ortiteag, comuna Măgeşti, de unde aproape 200 de persoane, copii şi adulţi, au ajuns în spital după ce au fost diagnosticaţi cu virusul hepatic A. Situaţia a fost semnalată BIHOREANULUI de un cititor, revoltat de faptul că autorităţile publice nu au anunţat epidemia, deşi boala este foarte contagioasă, fiind expuşi nu doar localnicii, ci şi cei aflaţi în tranzit prin zonă.

"Discutăm sentimente?"

Primele cazuri de infecţii cu virusul hepatic A au apărut încă din 18 ianuarie a.c., iar până în septembrie au fost confirmate în total 198 de cazuri, din care 17 persoane au făcut o formă uşoară a bolii, iar 181 au făcut forme medii ale bolii.

Toţi bolnavii au fost internaţi la Spitalul de Boli Infecţioase din Oradea, iar epidemia se află în atenţia Direcţiei de Sănătate Publică, instituţie care, însă, nu a făcut vreo informare publică până în prezent, în ciuda gravităţii problemei.

"Acum ştiu că sunteţi revoltată. Discutăm sentimente sau rezolvăm problema?", a fost reacţia doctorului Dorel Ţîrţ, purtător de cuvânt al DSP Bihor, la întrebările puse de redactorul BIHOREANUL pe seama acestei secretomanii nejustificate.

Limitare, fără rezultat

Medicul s-a oferit, totuşi, să transmită ulterior o informare legată de focarul de epidemie. "Cazurile nu au apărut acum. Au apărut periodic cazuri, situaţia este pe 9 luni. Acolo în comunitate DSP a informat periodic, a informat Primăria, s-au dispus măsuri pentru limitarea bolii. DSP a luat măsuri, s-a intervenit", a mai spus Ţîrţ, fără a putea răspunde de ce epidemia nu a fost oprită.

Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP, focarul de hepatită virală de tip A este doar în localităţile Aleşd şi Ortiteag. "S-au făcut acţiuni în echipă, echipe din care au făcut parte medicul de familie, mediatorul sanitar, asistentul medical comunitar, medicul epidemiolog de la DSP, dezinfector, medicul de colectivitate", a mai spus medicul.

Acţiunile dispuse de DSP au constat în dezinfecţii în locuinţe particulare şi în anumite unităţi şcolare, educaţie medicală, la secţia de boli infecţioase şi cu ocazia dezinfecţiilor.

"S-a dispus medicilor de familie şi de colectivitate supravegherea contacţilor pe perioada de incubaţie maximă şi, de asemenea, s-a solicitat Primăriei oraşului Aleşd sprijinul în limitarea răspândirii hepatitei A, prin colectarea reziduurilor, dotarea cu containere a coloniei de romi, vidanjarea latrinelor, pentru că predominant cazurile sunt din colonia de romi", a mai explicat purtătorul de cuvânt al Direcţiei.

"Evoluţie iniţial trenantă"

Printr-o informare trimisă marţi după-amiază, la cererea BIHOREANULUI, Direcţia de Sănătate Publică a confirmat existenţa unui "focar comunitar de infecţie HAV A, în colonia de romi din mediul urban, localitatea Aleșd/Ortiteag, însumând 198 cazuri confirmate, cu debut în 18.01.1018". În ce priveşte originea epidemiei, informarea spune: "sursa de infecţie necunoscută, transmitere fecal-orală, prin nerespectarea regulilor de igienă, în condiţii de locuit precare, cu evoluţie iniţial trenantă".

Gravitatea situaţiei este dovedită şi de faptul că, potrivit documentului, în cele 9 luni care au trecut de la debutul epidemiei, DSP a dispus dezinfecţii în două rânduri la Centrul de zi a oraşului Aleşd, dar şi în sălile în care studiază elevii claselor l-lV din Liceul „Constantin Şerban” din oraş.

De asemenea, s-au făcut dezinfecţii periodice în locuinţele din colonia de romi, iniţial, în perioada februarie – mai, în număr de 14, apoi în iunie la 37 de locuinţe, pentru ca în 4 iulie echipajele să intre în alte 20 de case.

Totodată, Primăria Aleşd şi cea a comunei Măgeşti, de care aparţine satul Ortiteag, au fost obligate să doteze colonia cu eurocontainere suficiente, să vidanjeze latrinele acolo unde e posibil, iar unde nu se poate să le dezinfecteze şi să ridice deşeurile din zonă cu o periodicitate de cel putin 2 zile.

Inclusiv viceprimarul e bolnav. "A dat mâna cu cine nu trebuia"

Printre cei 198 de bolnavi se numără inclusiv viceprimarul din Aleşd, Kajántó Pál, care de trei zile este internat în spital, la Oradea. Îmbolnăvirea lui a fost confirmată, pentru BIHOREANUL, chiar de primarul oraşului, Ioan Todoca.

"Viceprimarul se pare că a dat mâna cu cine nu trebuia. Vin zilnic la Primărie locuitori din cartierul de romi Obor, dumnealui răspunde de această zonă, şi probabil aşa s-a îmbolnăvit. Sper că nu a transmis boala mai departe", a declarat Todoca, marţi, pentru BIHOREANUL, precizând că deocamdată niciun alt angajat al Primăriei Aleşd nu este bolnav.

Edilul neagă însă că focarul de infecţie ar fi fost ţinut la secret de autorităţi. "Toţi oamenii din Aleşd ştiu, nu există că nu se ştia. Noi, Primăria, am respectat toate măsurile impuse de DSP Bihor din ianuarie începând, de la primul caz. S-au făcut dezinfecţii, s-au golit fosele de două ori pe săptămână, am împărţit pliante. De asemenea, am făcut dezinfecţii în şcoli şi le-am cerut tuturor şefilor de magazine din oraş să facă la fel. În fiecare zi, cărucioarele magazinelor sunt dezinfectate de două ori", a spus Todoca, garantând că toţi responsabilii din Aleşd se ţin de treabă, pentru a stopa epidemia. "Dar nu trece boala aşa cum vrem noi. Oricum, eu zic că nu e un focar extins, dat fiind că 198 de îmbolnăviri s-au înregistrat din ianuarie până acum. La Săcueni e şi mai mare", a mai declarat primarul.

CE ESTE HEPATITA A?
Boala mâinilor murdare

Hepatita A este o infecţie hepatică cauzată de regulă de un virus care contaminează apa potabilă sau alimentele. Deşi boala este neplăcută, cei mai mulţi bolnavi se recuperează după câteva luni.

Hepatita A este răspândită cel mai des în zonele în care nu există standarde de igienă şi igienă alimentară. Infecţia se poate obţine consumând alimente preparate de către cineva cu infecţie care nu şi-a spălat mâinile în mod corespunzător sau le-a spălat în apă contaminată din canalizare, dar şi prin simplul contact apropiat cu cineva care are hepatita A, prin consumul de apă contaminată (inclusiv cuburi de gheaţă), consumul crustaceelor crude sau provenite din apa contaminată şi injectarea de droguri folosind ace contaminate.

Simptomele pot include oboseală şi stare de rău dureri articulare şi musculare, febră, pierderea poftei de mâncare, durere în partea superioară dreaptă a burţii, îngălbenirea pielii şi a ochilor, urniă de culoare întunecată şi scaune moi, piele iritată.