Szabo Odon promite că, odată ajuns deputat, nu va uita problemele alegătorilor

Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, rezultatele unei anchete sociologice pe care a început-o încă din luna octombrie, când a sondat populaţia maghiară din zona Săcueni, cea unde candidează pentru un loc în Camera Deputaţilor.

Investigaţia a constat în redactarea a zece chestionare pe tot atâtea teme (cultură, învăţământ, culte, administraţie publică, sport, tineret, economie, agricultură, sănătate şi probleme sociale), expediate prin poştă către 8.000 de persoane (din care i-au răspuns circa 14%, adică 600 de oameni), plus participarea la cinci consultări populare susţinute în localităţile Sălard, Tămăşeu, Borş, Săcueni şi Diosig.

"Atât în răspunsurile primite prin poştă, cât şi la consultări am primit idei foarte bune, pe care le pot transforma în proiecte legislative", a declarat Szabo Odon, după care a prezentat câteva din rezultatele "anchetei".

Politica, pe locul 1

Potrivit prezentării liderului UDMR, la întrebarea în ce domeniu consideră oamenii că s-ar putea realiza cel mai uşor, cei mai mulţi au răspuns că în politică (20%), în activităţile ecleziastice (adică devenind preoţi - 11%), în sănătate (activând ca medici, asistente etc - 10%, dar şi în poliţie şi în armată - tot 10%, pe când doar 5% au spus că s-ar putea realiza profesional dacă ar munci în educaţie).

Cel mai greu de îndeplinit obiectiv ar fi, conform sondajului, cel de a avea un loc de muncă şi o locuinţă, de a călători în străinătate şi de a avea o afacere proprie. Pentru educatorii din mediul rural, cele mai mari probleme sunt lipsa disciplinei, a manualelor şi a condiţiilor locative, lipsa de apreciere din partea comunităţii şi de motivare din partea statului.

În ce priveşte cele trei cauze principale ale înapoierii din mediul rural, respondenţii la chestionarele lui Szabo au afirmat că acestea sunt lipsa locurilor de muncă, îmbătrânirea populaţiei, lipsa pregătirii profesionale şi violenţa domestică din familii.

Răspunsurile la chestionare au arătat, de asemenea, că oamenii şi-ar dori simplificarea birocraţiei, cumularea diverselor taxe şi impozite în mai puţine forme, precum şi introducerea gestiunii electronice a plăţilor.

Cu privire la concurenţa între UDMR şi PPMT, etnicii maghiari au spus în proporţie de 69% că "nu este o idee bună", în timp ce 13% au afirmat că "nu este bine, dar este necesar".

Sursă de inspiraţie

Date fiind informaţiile culese, Szabo Odon a susţinut că o parte din acestea îi vor servi în activitatea de deputat, dând şi câteva exemple.

Astfel, el a spus că va face un proiect legislativ pentru ca administraţiile locale să poată oferi burse de studii cu locuri de muncă garantate la finele acestora, de aşa manieră încât absolvenţii să aibă unde lucra, iar funcţionarii să fie oameni "cu vocaţie", nu posesori de diplome care se angajează în administraţie doar pentru că nu şi-au găsit joburi în alte domenii sau pentru că nu au reuşit să-şi pună o afacere pe roate. Asta chit că, nici în prezent, nu administraţia este domeniul unde rămân locuri de muncă neocupate, ci sănătatea şi educaţia, mai ales în mediul rural.

Un alt exemplu, mai pragmatic, se referă la desfiinţarea Trezoreriilor locale, dat fiind faptul că plăţile ar putea fi făcute electronic de către administraţiile locale, ceea ce ar duce la micşorarea risipei şi la intensificarea circuitelor financiare. Tot legat de acest lucru, Szabo a întrebat retoric de ce sunt obligate primăriile să-şi ţină banii în trezorerii şi nu şi-i pot depozita în bănci, unde disciplina financiară este la fel de mare şi - în plus - ar putea obţine dobânzi mai profitabile.

A treia exemplificare făcută de candidatul UDMR se referă la situaţia medicilor de familie din mediul rural angrenaţi în Centrele de Permanenţă, dar care nu beneficiază de susţinere financiară pentru dotarea acestora, Szabo afirmând că va propune un program naţional în acest sens, la fel ca alte programe naţionale susţinute de Ministerul Sănătăţii ori de administraţiile locale.