URMĂREȘTE-NE PE
LUNI, 22 APRILIE 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Nu credeam că se vor putea mobiliza 15.000 de oameni în acțiunea intitulată Misiunea Grivei, prin care se cer condiții mai bune pentru câinii abandonați și pentru sterilizarea lor. Iată că inițiativele cetățenești încep să capete forță și consistență. Poate n-ar fi fost lipsit de interes să se ceară și sterilizarea stăpânilor care-și abandonează animalele de companie...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Săptămâna trecută, înainte ca lucrările de 70 milioane de euro derulate la Aeroportul Oradea să se încheie (apropo, va fi un şoc diferenţa!), suspansul privind utilitatea lor s-a risipit: CJ Bihor şi Primăria Oradea au bătut palma cu LOT şi cu HiSky.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce părere aveți de noul proiect de realizare a unui drum nou între Paleu și Șoseaua Borșului, contestat de unii locuitori din Oncea?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
Camera Deputaţilor a adoptat recent un proiect de modificare a legislaţiei în vigoare, prin care se prevede, în esenţă, că instanţele judecătoreşti nu vor mai putea reduce din oficiu onorariile achitate de justiţiabili avocaţilor, ci doar la cererea părţii adverse. 
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
20 Februarie 2022, 09:08

Studentul cojocar: Povestea tânărului de doar 21 de ani din Bihor care confecţionează cojoace tradiţionale bihorene (FOTO)

Studentul cojocar: Povestea tânărului de doar 21 de ani din Bihor care confecţionează cojoace tradiţionale bihorene (FOTO) TRADIŢIE. Printre cojoacele realizate de Răzvan se numără şi unul specific satului său, Lunca. A lucrat după modelul unuia vechi de aproape 100 de ani, primit de la un meşter în primăvara lui 2020, după care a făcut rost şi de alte haine tradiţionale, ca să se îmbrace la fel ca străbunii
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

În urmă cu zeci de ani, bihorenii nu tânjeau după hainele făcute de casele de modă italieneşti. "Bijuteria" garderobei lor era cojocul de sărbătoare, pe care îl purtau cu mândrie atât femeile, cât şi bărbaţii la sărbătorile mari bisericeşti, dar şi la evenimentele importante din viaţă. Cojocarii aveau stiluri diferite, în funcţie de zone, iar creaţiile lor erau atât de scumpe încât majoritatea sătenilor şi le permiteau doar o dată în viaţă.

Azi, în Bihor mai există doar câţiva urmaşi care mai făuresc vestitele piese vestimentare, iar cel mai tânăr dintre ei este Răzvan Fericean, un student de 21 de ani, care în trei ani şi-a făcut o colecţie de şapte cojoace.

Modelul unchiului

Răzvan iubeşte cojoacele încă de când era mic. "Îmi admiram mătuşa care purta un cojoc înflorat atunci când mergea la biserică. Mi se părea cea mai frumoasă haină", rememorează el.

Şi-a pus în gând să facă unul chiar el în vara lui 2019, după ce a terminat clasa a XII-a, la Colegiul Naţional Avram Iancu din Ştei, şi s-a înscris la Facultatea de Automatică şi Calculatoare de la Universitatea Tehnică din Timişoara.

Înainte de a trece la treabă, a cumpărat pielea gata prelucrată de la meşterul Moise Gavra, distins cu titlul de Tezaur Uman Viu în 2018. "Mi-a spus că şi el făcea cojoace de sărbătoare, cum voiam şi eu, în tinereţe, dar acum îi e greu pentru că nu mai vede aşa de bine. De atunci cumpăr numai de la el", zice Răzvan.

Prima sa creaţie a fost inspirată după un cojoc femeiesc cohănesc (foto), adică din zona Vaşcăului (în limbaj popular, Vaşcăului i se zice "Cou"), de peste 80 de ani. L-a primit de la o vecină care i-a spus că a fost creaţia unchiului băiatului, Nicolae Ciocan (văr primar cu străbunicul lui), pe vremea când era unul dintre cei mai vestiţi meşteşugari de pe Valea Crişului Negru.

cojoc cohănesc, Bihor

O piesă scumpă

După mai bine de o lună, cojocul a ieşit aşa cum şi-a dorit. Cea mai grea etapă a fost brodarea decoraţiunilor. "Prima dată am făcut şablonul, după modelul piesei unchiului, am croit bucăţile de piele, am desenat cu cerneală decoraţiunile, iar apoi am brodat. A fost epuizant, pentru că detaliile florale sunt migăloase. Am avut noroc că m-a ajutat şi mama", spune Răzvan.

Pentru că din al doilea semestru de facultate a început pandemia şi nu a mai mers fizic la cursuri, a avut mai mult timp pentru pasiunea sa. Din 2020 până acum, a conceput şase cojoace: două cohăneşti femeieşti şi unul bărbătesc, două binşeneşti (unul bărbătesc şi unul femeiesc), dar şi un cojoc cu bumbălaci (adică cu bumbi), de Tinca. Toate, replici ale celor făcute de cojocari din alte vremuri.

Piesele alese sunt de tipul celor care erau purtate de bihoreni numai la sărbători importante şi erau cumpărate cam o dată în viaţă, pentru că erau foarte scumpe. "Pe vremuri, cojocarii erau printre cei mai înstăriţi oameni din sat. Toţi sătenii îşi doreau măcar un cojoc de sărbătoare, cu care cereau să fie îmbrăcaţi şi după moarte. De aceea s-au păstrat foarte puţine", explică băiatul.

Meşter în devenire

Cojocul cu bumbălaci (foto) este una dintre cele mai complexe lucrări ale lui Răzvan, pentru care s-a documentat riguros. A făcut cerere la Muzeul Ţării Crişurilor ca să poată studia un cojoc conceput într-un atelier din Tinca în urmă cu mai bine de un secol, azi una dintre cele mai valoroase piese ale secţiei de Etnografie.

cojocul cu bumbălaci, Tinca

"Spre deosebire de celelalte din zona Crişului Negru, acesta are patru rânduri de nasturi decorativi. Cojocul cu bumbălaci e mai sărac în simbolistică decât cel binşenesc, care e plin de motive, de la fertilitate, la valurile Crişului. În schimb, cel cohănesc, din zona mea (Lunca - n.r.), e încărcat de detalii florale, cele mai multe, lalele", spune tânărul.

Cu cojocul la expoziţie

Răzvan a reuşit să-l termine anul trecut, chiar înainte de sărbătorile de iarnă, după patru săptămâni de muncă. L-a prezentat public joia trecută, în faţa a peste 50 de persoane, la seara muzeală "Cojocul de Tinca, o călătorie etnografică", organizată la Muzeul Ţării Crişurilor, care a dorit să prezinte specificul acestei piese vestimentare.

După ce şi-a spus povestea şi şi-a prezentat opera, mulţi participanţi au vrut să afle dacă Răzvan va face din pasiune şi o afacere. "Mai am doar un an de facultate şi trebuie să mă gândesc la licenţă. Nu am timp să fac cojoace pe care să le vând, dar nu se ştie niciodată", le-a răspuns.

Bucuros că a terminat sesiunea cu note mari, acum, Răzvan munceşte la un cojoc inspirat tot de unul din colecţia MŢC, de Nuşfalău (foto), din Sălaj, asemănător cu cele bihorene. Este o piesă foarte rară şi vrea neapărat să-şi completeze colecţia cu ea. În fond, la fel este şi îndeletnicirea lui: o raritate...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display
Ultimele Comentarii

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.6687 RON
  • 1 EUR = 4.9764 RON
  • 1 HUF = 0.0126 RON