URMĂREȘTE-NE PE
MARȚI, 21 MAI 2024
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Voi nu simțiți că, încet, încet, sportul bihorean se duce la vale? Că, deși acum se dau mult mai mulți bani decât înainte, rezultatele sunt mai modeste? Ne-om fi prostit noi sau s-or fi deșteptat adversarii? Dacă la baschet am ajuns să tremurăm la meciurile cu Voluntarii, care joacă în sala căminului cultural din localitate, înseamnă că am făcut ceva greșit. Sigur, suntem în finală cu Clujul, dar parcă nu mai avem tăria de a aduce titlul acasă...
Cu tupeu
Florin Ciucaş
Țineți-vă bine, urmează perioada tumultoasă, marcată de agitație și circ, a campaniei electorale! Precampania se desfășoară deja, unii competitori grăbindu-se să fure startul și să ocupe spațiul public cu mesaje și inițiative care mai de care mai colorate, ca să nu zic caraghioase. Peisajul este trist și dezamăgitor, îndeosebi prin prisma calității oamenilor politici care-l populează, dar și a mesajelor vehiculate, cele mai multe izvorâte dintr-un populism deșănțat.
Zic şi eu
Adrian Cris
Tarom are un vechi monopol pe cursele București - Oradea, ba surse din industrie spun chiar că ruta este cea mai profitabilă a companiei. O informație intuită și din prețurile biletelor, exorbitante, și din faptul că se găsesc greu cu o zi - două înainte de zbor, iar adesea chiar deloc. 
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Partidele și-au depus candidaturile pentru alegerile locale. Ce vă doriți de la viitorul primar și viitoarea administrație a Oradiei?





De stiut

Colțul juridic
Mircea Ursuta
În data de 29 aprilie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial și urmează să intre în vigoare o lege care modifică Codul rutier și are o istorie interesantă. Legea va intra în scurt timp în vigoare și va permite deținătorilor de permis categoria B (valabil pentru autoturisme) să conducă și motociclete, în anumite condiții.
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Numeroasele studii efectuate demonstrează legătura dintre fumat şi unele boli. Fumatul reprezintă o cauză majoră a bolii coronariene şi este responsabil de circa 20% din decesele datorate acestei boli. Bărbaţii fumători cu boală coronariană au o rată de mortalitate cu 60-70% mai mare decât nefumătorii, iar femeile fumătoare au un risc mai mare de a face boală coronariană decât nefumătoarele, riscul fiind de 10 ori mai mare dacă concomitent utilizează şi anticoncepţionale orale.
29 Ianuarie 2023, 09:15

Studenţi cu "suspendare": După pandemie, unul din trei studenţi ai Universităţii din Oradea nu şi-a mai finalizat studiile

Studenţi cu 'suspendare': După pandemie, unul din trei studenţi ai Universităţii din Oradea nu şi-a mai finalizat studiile LA ANU’... Doar 63% dintre studenții care în vară au terminat studiile au și susținut examenele de finalizare, iar motivele pot fi diverse: fie au restanțe, fie pur și simplu nu s-au apucat de lucrarea de licență. Dacă vor mai reveni la facultate sau nu, doar ei știu...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

An de an, se discută despre numărul studenţilor care devin boboci ai facultăţilor, dar universităţile nu vorbesc niciodată despre cei care şi finalizează studiile. O analiză făcută la nivel naţional arată că aproape jumătate dintre studenţii care au domiciliul în Bihor au abandonat studiile şi nimeni nu ştie ce i-a determinat să facă asta.

Universitatea din Oradea nu are propriile statistici privind fenomenul abandonului şcolar, dar la solicitarea BIHOREANULUI, cele 15 facultăţi au transmis date care arată că, anul trecut, 40% dintre studenţii care ar fi trebuit să devină absolvenţi nu au finalizat studiile. Dacă o vor face cândva, doar timpul o va dovedi.

Raport naţional

La finalul anului trecut, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), un organism al Ministerului Educaţiei, a făcut public un studiu privind abandonul în învăţământul superior românesc. Asemenea analize se fac rar şi, de altfel, problema abandonului şcolar nu se prea discută în mediul academic, preocupat mai degrabă de atragerea tinerilor spre facultăţi, nu şi dacă devin sau nu specialişti ai unui domeniu.

Abandonul şcolar este definit de specialişti ca acea situaţie în care un student nu îşi ia diploma în termen de doi ani de la finalizarea studiilor. Conform analizei UEFISCDI (făcută pe generaţia care a început cursurile în 2015), aproape jumătate, adică 47,6% dintre studenţi, sunt în această situaţie!

Potrivit studiului, Bihorul este chiar peste media naţională: 48,3% dintre studenţii domiciliaţi în judeţ au abandonat facultatea, indiferent de centrul universitar în care au învăţat. Cel mai bine în clasament stau judeţele Bacău şi Dolj (cu o rată de abandon de 34%), în timp ce la polul opus sunt judeţele Caraş-Severin (83%), Mureş (74%) şi Prahova (77%).

Statisticile mai arată că cei mai mulţi studenţi care au abandonat sunt de sex masculin şi au învăţat la regim cu taxă. Raportul nu pomeneşte şi cauzele, fiind strict o prezentare în date a fenomenului.

Absolvenţi în cifre

Universitatea din Oradea nu şi-a calculat niciodată rata de abandon, aşa că nu ştie în ce măsură statistica făcută la nivel naţional reflectă situaţia din campusul ei. În schimb, la solicitarea BIHOREANULUI, toate cele 15 facultăţi au transmis date privind gradul de promovare a studiilor în anul 2022, care arată câţi studenţi au absolvit la Oradea şi câţi au ratat acest moment.

Facultatea cu cei mai mulţi absolvenţi este cea de Protecţia Mediului, unde 88% dintre cei care în vară au finalizat studiile de licenţă şi-au luat diplomele. Urmează Dreptul, unde procentul absolvenţilor cu diplomă este de 80%, apoi Ştiinţele Economice, cu 79%.

La polul opus, procentele cele mai mici sunt la Inginerie Managerială şi Tehnologică, unde doar 35% dintre studenţii absolvenţi au şi diplome, şi la Construcţii, Cadastru şi Arhitectură, unde procentul este de 38%.

La celelalte facultăţi, situaţia arată aşa: la Arte, 54% dintre studenţi au absolvit cu diplomă, la Geografie, Turism şi Sport - 42%, Inginerie Electrică - 77%, Inginerie Energetică - 49%, Informatică şi Ştiinţe - 64%, Istorie - 52%, Litere - 55%, Ştiinţe Socio-Umane - 65%, Teologie - 92%, Medicină - 74%.

Pe Universitate, 63% dintre studenţii care au terminat anul trecut facultatea au acum diploma în CV.

Bulversaţi de pandemie

Constantin Bungau rector"În general, facultăţile tehnice au probleme mai mari când vine vorba de finalizarea studiilor. Învăţământul tehnic este mai greu, iar profesorii sunt mai severi", spune rectorul Universităţii din Oradea, Constantin Bungău (foto).

Cifrele confirmă: la specializarea Construcţii civile, în vară au absolvit doar 15 dintre cei 38 de studenţi care au început studiile, iar la Inginerie sanitară doar 5 din 20. La Calculatoare, deşi este o specializare căutată în toată lumea, nici jumătate dintre studenţi n-au absolvit (31 din 68), iar la Reţele şi software de comunicaţii doar 15 din 37. Nici Ingineria autovehiculelor nu are rezultate prea bune: 22 dintre cei 62 de studenţi au finalizat studiile.

Nimeni nu poate şti dacă studenţii au abandonat de tot studiile sau doar au amânat examenele finale. Este vorba de generaţia care a început facultatea mergând fizic la cursuri, ca apoi să studieze online câteva semestre şi să revină în bănci taman înainte să termine "stagiul" de student. Profesorii cred că asta le-a afectat parcursul.

"Mulţi dintre studenţi nu aveau destul de bine dezvoltate competenţele digitale şi au abandonat. Am avut situaţie în care un student efectiv nu reuşea să găsească butonul de deschidere a microfonului", spune decanul Facultăţii de Litere, Veronica Buciuman.

În câmpul muncii

Abia în 2021, când profesorii şi studenţii s-au obişnuit cu platformele electronice, iar mulţi tineri au primit de la Universitate tablete şi laptopuri, şcoala online a Natalia Cuc studentaînceput să fie mai uşoară. Dar mulţi studenţi aveau deja locuri de muncă şi nu s-au mai întors la facultate.

"Din grupa mea, mulţi colegi s-au lăsat de şcoală în pandemie. Unii nu şi-au mai găsit dorinţa să înveţe, alţii, pentru că şcoala online nu i-a solicitat prea mult, s-au angajat, iar apoi n-au mai fost motivaţi să redevină studenţi", spune Natalia Cuc (foto), preşedinta studenţilor din Senatul Universităţii. Ea a absolvit Literele în vară, la specializarea Germană, alături de doar 4 colegi, din totalul de 21, câţi erau când au început facultatea. "Am colege care s-au dus spre alte facultăţi, conştiente că pe domeniul nostru nu se scot prea multe posturi la concursul de titularizare şi că au şanse mici să ajungă profesoare".

Alţi studenţi erau deja înscrişi la două facultăţi şi au rămas doar la una sau au renunţat la studiile civile pentru cariere militare. "Am avut mai multe retrageri ale unor studenţi care s-au îndreptat spre zona Ministerului de Interne", zice decanul Facultăţii de Geografie, Turism şi Sport, Alexandru Ilieş.

Risc măsurat

Rectorul Bungău spune că fenomenul abandonului şcolar nu este, deocamdată, îngrijorător pentru Universitatea pe care o conduce, fiind specific întregii ţări, "dar este clar că ne preocupă şi trebuie să găsim soluţii".

Din decembrie, Universitatea are, în premieră, un regulament de prevenire a abandonului şcolar şi un instrument pentru măsurarea acestui risc. Decanii trebuie să urmărească, încă de la admitere, factori care "predispun" studenţii spre abandon, precum domiciliul în mediul rural, apartenenţa la etnia romă ori dacă sunt sau nu Natalia Buciumanangajaţi. Apoi, în fiecare semestru, decanii pot aplica studenţilor un chestionar anume gândit, cu întrebări privind modul de înţelegere a disciplinelor, capacitatea de a-şi exprima ideile la cursuri şi seminarii, relaţia cu colegii, dacă au sau nu sprijinul unor tutori...

"Pentru fiecare student se calculează un scor, în funcţie de care decanii găsesc în regulament recomandări pe care le pot implementa", spune Veronica Buciuman (foto), coordonatoarea proiectului. Altfel spus, decanii vor putea preveni abandonul studiilor, doar să aibă interesul să-şi "citească" studenţii...


O SOLUŢIE
Bobocii pandemiei, debusolaţi

Trendul amânării sau abandonării studiilor nu se regăseşte doar la ciclul de licenţă, ci şi la masterat. De pildă, la programul Construcţii inteligente şi sustenabile, anul trecut au absolvit 4 dintre cei 25 de studenţi înscrişi, la Chimie structurală şi aplicativă 8 din 15, iar la Gestiunea resurselor umane 13 din 36. Singurul Alexandru Iliesmasterat unde toţi studenţii, 15 la număr, au absolvit este cel de Istorie bisericească şi gândire creştină. La polul opus este Dezvoltarea regională şi comunicarea instituţională în UE, unde doar unul dintre cei 16 înscrişi a promovat.

Atât pentru studiile de licenţă, cât şi pentru masterat, o soluţie în prevenirea abandonului şcolar ar putea fi aceea ca profesorii să devină tutori pentru studenţi, o metodă pe care Facultatea de Geografie, Turism şi Sport o aplică deja.

"Fiecare cadru didactic este tutore pentru 3-4 studenţi, ceea ce înseamnă că păstrează o legătură apropiată, le răspund întrebărilor şi nelămuririlor, aproape îi tratează ca pe propriii lor copii", spune decanul Alexandru Ilieş (foto). A implementat acest program de tutorat în toamnă, când a observat că bobocii sunt mai debusolaţi ca oricând. "Sunt cei care au făcut ultimii doi ani de liceu online şi se simte în pregătirea şi atitudinea lor. Au nevoie de mai mult sprijin decât aveau nevoie alte generaţii", zice Ilieş.

Urmăriți BIHOREANUL și pe Google News!
Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
6 Comentarii
Atentie Dinu29
Ce afirmi tu este extrem de grav. Asta inseamna fraudarea fondurilor de la buget. Nu e joc. Nu cred sa se intaple. Daca se intapla ce face conducerea, curtea de conturi etc.? Nu cred ca e adevarat.
Postat 30 Ianuarie 2023, 11:17 de scarbit
Completare
Și mai e un lucru pe care nu îl scrie autorul articolului. Și nu este o noutate. Câți din cei înscriși la început de an sunt studenți pe bune? Și in Universitatea Oradea, ca să se păstreze unele specializări se înscriu la început de an și asistenții universitari și alți băgători de seamă care se retrag ulterior. Scopul este de a arăta că ai numărul necesar de studenți pt a menține specializarea. Atunci păstrezi și profesorii și asistenții pt cursurile respective. Care iau salarii. Și uite așa se învârte roata.
Postat 30 Ianuarie 2023, 00:45 de Dinu29
Pt christa
Nu îți cere nimeni diploma ca sunt luate pe bani și zero învățat. Sunt servicii plătite mai bine că nu ai diplomă, da, poate la necalificați Și dacă patronul nu are facultate, de ce ar angaja pe unul cu facultate? Ca să fii medic avocat, profesor încă îți mai trebuie o facultate. IT-istii se descurcă și fără. In România numai cine nu vrea nu face facultate. In rest, diplome pe toate gardurile. Ia să fi existat doar 3 centre universitare cu maxim 10-12 facultăți. Aaaa, și mai e o problemă, dacă insiști să faci facultate in limba maternă, nu îți găsești de lucru decât pe lângă casă și atunci de unde posturi bine plătite și locuri de muncă unde este necesară o diplomă? Că sunt toate ocupate. Nu vreau să jignesc pe nimeni, sunt doar realist.
Postat 30 Ianuarie 2023, 00:38 de Dinu29
E bine ca universitatea va urmari si masura de aici incolo acest fenomen
Trebuia sa o daca de 20 de ani cel putin. Dar zic doar sa nu avem asteptari de 100% absolvire: e facultativ, e pe bani, ai alte responsabilitati cu familie si munca, iar unii chiar nu merita sa absolveasca, nici nu merita diploma daca nu isi iau examenele.
Postat 29 Ianuarie 2023, 16:23 de unu
Prezenta inutila, tampa si comunistoida, la ore
Nu inteleg de ce la Universitatea din Oradea nu se poate studia ca in vest, sau ca la alte universitati sau politehnici din tara? De ce lipsesc cu desavarsire programele de e-learning? De ce, de exemplu, un electrician, instalator, tamplar sau sudor foarte bun pe meserie nu are posibilitatea sa urmeze o facultate de energetica, constructii sau orice altceva in domeniu, fara sa renunte la locul de munca? De ce alte universitati au cam la toate specializarile atat programe de studiu 'la zi' cat si 'id'? De ce ramanem mereu incremeniti in proiect, mentalitate si gandire, cand vedem ca lucrurile nu functioneaza? In vest poti urma o facultate fara macar sa calci in institutia respectiva. De ce altii pot si noi numai de'al naibii, nu. Ne incapatanam sa ramanem ancorati in anii '50. Ce este important pana la urma, stiinta sau prezenta obligatorie la ore? Stiti de ce nu aveti studenti? Pentru ca toti merg la Cluj sau la Timisoara deoarece acolo poti si sa inveti carte si sa lucrezi in domeniul pe care ti l-ai ales. Cine-si permite sa stea azi fara un loc de munca, fie el si student?
Postat 29 Ianuarie 2023, 15:50 de User anonimizat
nu e pandemia de vina
De vina este piata muncii. S-a constatat ca se plateste mai bin e pentru munci in care nu se solicita diploma si ca nimeni nu-ti cere diploma efectiv. Mai e ceva dureros, dar nimeni nu doreste sa spuna, cu diploma nu prea faci multe - salarii mici, sefi incompetenti si uneori fara diploma, sefi agramati si obraznici si fara consistenta. Atunci la ce diploma? Diploma e necesara daca vrei la stat, dar nu e suficienta mai ai nevoie de cineva...si atunci.... Pe cand o radiografie a pietei muncii la sange?!?! Nu asa pt statistica si pentru a da bine. ex: unii studiaza de rup in facultate au note, etc, dar cand ajung la angajator...salariul minim pe economie sau conditii nu prea......in cazul acesta scuze scuze scuze...
Postat 29 Ianuarie 2023, 10:17 de Christa
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.5777 RON
  • 1 EUR = 4.9748 RON
  • 1 HUF = 0.0129 RON