Stop risipei! După interzicerea pungilor din nailon cu mâner, urmează şi alte obiecte de unică folosinţă din plastic

Pas cu pas, Europa abandonează plasticul. O directivă recent votată de Parlamentul European intensifică lupta împotriva acestui produs sintetic, interzicând cu începere din 2021 comercializarea unor obiecte de unică folosinţă din acest material.

După ce deja a interzis pungile din plastic cu mâner, România trebuie să pregătească şi legea pentru "eradicarea" tacâmurilor din plastic, a paielor pentru băuturi şi a beţigaşelor pentru urechi.

Adio, punga "de-un leu"!

În aprilie 2018, Parlamentul României a modificat Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje, stabilind, în conformitate cu normele europene, interzicerea introducerii pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, începând de la 1 iulie 2018, iar ulterior, din 1 ianuarie 2019, şi comercializarea lor.

Ca urmare, din prima zi a anului următor, niciun magazin nu va mai putea vinde pungi cu grosimea peretelui sub 50 de microni, adică banalele pungi care se găseau lângă orice casă de marcată din magazine. Nu sunt interzise pungile din plastic mai gros, considerate refolosibile, şi nici cele din plastic subţire fără mâner, folosite, de pildă, la achiziţia produselor vrac.

Marile lanţuri de magazine s-au pregătit deja pentru noua regulă. De pildă, în Kaufland se găsesc doar sacoşe textile şi din hârtie, iar la Carrefour pungi 100% biodegradabile, făcute din amidon de porumb şi soia. Pentru că şi costurile pentru producerea acestora sunt mai ridicate, niciun magazin nu-şi permite luxul de a le oferi clienţilor gratuit...

Ape intoxicate

Nu bine se vor acomoda românii cu schimbarea, că autorităţile trebuie să pregătească o nouă lege anti-plastic. Pe 24 octombrie, Parlamentul European a votat o directivă pentru interzicerea unei întregi liste de produse din plastic pentru unică folosinţă, precum şi pentru instituirea unui control mai strict în privinţa unor produse similare.

Măsura a fost necesară deoarece plasticul reprezintă 80% din numărul total de deşeuri marine, iar jumătate din acestea sunt articole de unică folosinţă. "Din cauza persistenţei, impactul deşeurilor de plastic este în creştere pe măsură ce, în fiecare an, tot mai multe deşeuri din plastic se acumulează în oceane. Reziduurile de plastic se regăsesc în prezent în numeroase specii marine - ţestoase marine, foci, balene, păsări, precum şi la câteva specii de peşte şi fructe de mare şi, prin urmare, intră în lanţul alimentar", se arată în expunerea de motive.

Pe trei paliere

Parlamentarii europeni au stabilit trei tipuri de măsuri. Cea mai drastică este restricţionarea introducerii pe piaţă a beţişoarelor pentru urechi, tacâmurilor şi farfuriilor de unică folosinţă, a agitatoarelor pentru băuturi şi paielor, precum şi a beţelor pentru baloane. Concret, toate ţările UE trebuie să interzică comercializarea acestor produse.

O altă măsură vizează reducerea consumului de recipiente din plastic pentru alimente şi căni pentru băuturi. La acest capitol, fiecare ţară UE a primit libertatea să decidă cum anume stimulează scăderea consumului. De exemplu, prin interzicerea furnizării gratuite a acestor produse, astfel încât atunci când cumpără o cafea de la un tonomat sau când comandă mâncare la pachet europenii să fie obligaţi să plătească şi pentru recipiente.

Cea de-a treia măsură prevede obligarea producătorilor de recipiente pentru băuturi, adică PET-urile, să reproiecteze aceste produse aşa încât capacele să rămână ataşate de recipient în timpul folosirii. Ca să nu se mai "piardă" în natură... 

Termen, doi ani

Directiva mai prevede că orice produs de plastic de unică folosinţă permis la comercializare va trebui să aibă inscripţionat lizibil impactul negativ asupra mediului în lipsa reciclării, dar şi că toate statele membre UE trebuie să înăsprească regulile pentru recuperarea acestor produse de către producători, în vederea revalorificării. Pentru PET-uri a fost stabilită o normă clară: până în 2025, toate ţările UE trebuie să recicleze 90% din aceste produse, fie prin instituirea unor scheme de returnare a garanţiei, fie prin răspunderea extinsă a producătorilor.

Statele Uniunii au la dispoziţie doi ani ca să raporteze Comisiei Europene măsurile adoptate în urma directivei. Aşadar, până cel târziu în octombrie 2020, România va trebui să legifereze noile interdicţii, iar românii să se acomodeze cu mai puţin plastic de unică folosinţă...