URMĂREȘTE-NE PE
SÂMBĂTĂ, 30 MAI 2020
`

Părerea noastră

Folclor de Bihor
Mircea Chirila
Când văd cum mulţi dintre compatrioţii noştri pun botul la toate prostiile despre conspiraţii, am bănuiala că anumite televiziuni urmăresc cu orice preţ tâmpirea privitorilor. Nici nu trebuie să se străduiască prea tare pentru a-i băga pe bieţii oameni în ceaţă.
Zic şi eu
Adrian Cris
Protagonistul rândurilor ce urmează este, formal, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Bihor, în fapt al preşedintelui Pásztor Sándor, şi se numeşte Simon Adrian. Înainte de 2016 a fost şef al clubului Pro Democraţia Oradea, calitate din care, ani în şir, n-a găsit nicio neregulă în campaniile electorale ale UDMR Bihor, dar şi "ideolog" al aşa-zisei Coaliţii pentru Rogerius.
Cum a fost?
Lucian Cremeneanu
Dacă am fi făcut orele de română prin internet, cel mai probabil că profesoara nu și-ar mai fi amintit de un elev obscur din a VI-a C. Aș fi rămas doar o adunătură de pixeli, un cadru minuscul în colțul din dreapta jos al ecranului, o fărâmă digitală pe care o uiți imediat ce închizi calculatorul sau tableta.
Newsletter
Vreau să primesc periodic newsletter de la eBihoreanul.ro pe adresa de email:
Spune ce crezi
Ce anume v-a marcat cel mai mult în ultimele două luni ale stării de urgență?





De stiut

Avocatul Bihoreanului
Mircea Ursuta
Nu trebuie să poarte mască persoana care desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută, etc). Dincolo de faptul că nu se prevede ce înseamnă umiditate crescută sau temperatură ridicată, agentul trebuie să constate contravenția cu termometrul și barometrul? Mai mult, cum îl constată Agentul 007 pe „etc.”?!
Bihoreanul la medic
Mircea Dumitrescu
Majoritatea calculilor renali (aşa-zisele "pietre" ale rinichilor) sunt formate din săruri de calciu, magneziu, acid uric şi cistină. Calculii cu oxalat de calciu şi fosfat de calciu reprezintă împreună 75-85% din total. Litiaza calcică este mai frecventă la bărbaţi, în jurul vârstei de 30 de ani; de obicei, la cei cu un singur calcul vor exista în timp şi alţii, rata medie a apariţiei unei noi formaţiuni fiind de 2-3 ani; litiaza calcică este frecvent familială.
Psihologul Bihoreanului
Razvan Coloja
Poate v-aţi întrebat zilele acestea ce e cu isteria hârtiei de toaletă şi unii v-aţi mirat privind online clipuri cu oameni cărând baxuri întregi în braţe ori luptându-se pentru o rolă de hârtie de WC. Am fost curios să văd care e explicaţia psihologică a acestui comportament bizar şi de ce fix hârtia de toaletă e cea care preocupă mai mult masele. La urma urmei există lucruri mult mai importante decât ea în situaţii de criză...
10 Noiembrie 2018, 09:10

Stop risipei! După interzicerea pungilor din nailon cu mâner, urmează şi alte obiecte de unică folosinţă din plastic

Stop risipei! După interzicerea pungilor din nailon cu mâner, urmează şi alte obiecte de unică folosinţă din plastic AN NOU, OBICEIURI NOI. În medie, un român merge la cumpărături de patru ori pe săptămână. Dacă de fiecare dată cumpără o pungă de plastic, înseamnă că într-un an achiziţionează 200 de astfel de articole. Un obicei la care, din 1 ianuarie, va trebui să renunţe...
0 clipuri
0 audio
0 fisiere

Pas cu pas, Europa abandonează plasticul. O directivă recent votată de Parlamentul European intensifică lupta împotriva acestui produs sintetic, interzicând cu începere din 2021 comercializarea unor obiecte de unică folosinţă din acest material.

După ce deja a interzis pungile din plastic cu mâner, România trebuie să pregătească şi legea pentru "eradicarea" tacâmurilor din plastic, a paielor pentru băuturi şi a beţigaşelor pentru urechi.

Adio, punga "de-un leu"!

În aprilie 2018, Parlamentul României a modificat Legea 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje, stabilind, în conformitate cu normele europene, interzicerea introducerii pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, începând de la 1 iulie 2018, iar ulterior, din 1 ianuarie 2019, şi comercializarea lor.

Ca urmare, din prima zi a anului următor, niciun magazin nu va mai putea vinde pungi cu grosimea peretelui sub 50 de microni, adică banalele pungi care se găseau lângă orice casă de marcată din magazine. Nu sunt interzise pungile din plastic mai gros, considerate refolosibile, şi nici cele din plastic subţire fără mâner, folosite, de pildă, la achiziţia produselor vrac.

Marile lanţuri de magazine s-au pregătit deja pentru noua regulă. De pildă, în Kaufland se găsesc doar sacoşe textile şi din hârtie, iar la Carrefour pungi 100% biodegradabile, făcute din amidon de porumb şi soia. Pentru că şi costurile pentru producerea acestora sunt mai ridicate, niciun magazin nu-şi permite luxul de a le oferi clienţilor gratuit...

Ape intoxicate

Nu bine se vor acomoda românii cu schimbarea, că autorităţile trebuie să pregătească o nouă lege anti-plastic. Pe 24 octombrie, Parlamentul European a votat o directivă pentru interzicerea unei întregi liste de produse din plastic pentru unică folosinţă, precum şi pentru instituirea unui control mai strict în privinţa unor produse similare.

Măsura a fost necesară deoarece plasticul reprezintă 80% din numărul total de deşeuri marine, iar jumătate din acestea sunt articole de unică folosinţă. "Din cauza persistenţei, impactul deşeurilor de plastic este în creştere pe măsură ce, în fiecare an, tot mai multe deşeuri din plastic se acumulează în oceane. Reziduurile de plastic se regăsesc în prezent în numeroase specii marine - ţestoase marine, foci, balene, păsări, precum şi la câteva specii de peşte şi fructe de mare şi, prin urmare, intră în lanţul alimentar", se arată în expunerea de motive.

Pe trei paliere

Parlamentarii europeni au stabilit trei tipuri de măsuri. Cea mai drastică este restricţionarea introducerii pe piaţă a beţişoarelor pentru urechi, tacâmurilor şi farfuriilor de unică folosinţă, a agitatoarelor pentru băuturi şi paielor, precum şi a beţelor pentru baloane. Concret, toate ţările UE trebuie să interzică comercializarea acestor produse.

O altă măsură vizează reducerea consumului de recipiente din plastic pentru alimente şi căni pentru băuturi. La acest capitol, fiecare ţară UE a primit libertatea să decidă cum anume stimulează scăderea consumului. De exemplu, prin interzicerea furnizării gratuite a acestor produse, astfel încât atunci când cumpără o cafea de la un tonomat sau când comandă mâncare la pachet europenii să fie obligaţi să plătească şi pentru recipiente.

Cea de-a treia măsură prevede obligarea producătorilor de recipiente pentru băuturi, adică PET-urile, să reproiecteze aceste produse aşa încât capacele să rămână ataşate de recipient în timpul folosirii. Ca să nu se mai "piardă" în natură... 

Termen, doi ani

Directiva mai prevede că orice produs de plastic de unică folosinţă permis la comercializare va trebui să aibă inscripţionat lizibil impactul negativ asupra mediului în lipsa reciclării, dar şi că toate statele membre UE trebuie să înăsprească regulile pentru recuperarea acestor produse de către producători, în vederea revalorificării. Pentru PET-uri a fost stabilită o normă clară: până în 2025, toate ţările UE trebuie să recicleze 90% din aceste produse, fie prin instituirea unor scheme de returnare a garanţiei, fie prin răspunderea extinsă a producătorilor.

Statele Uniunii au la dispoziţie doi ani ca să raporteze Comisiei Europene măsurile adoptate în urma directivei. Aşadar, până cel târziu în octombrie 2020, România va trebui să legifereze noile interdicţii, iar românii să se acomodeze cu mai puţin plastic de unică folosinţă...

Comentarii
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.

Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.
0 Comentarii
count display

CURS VALUTAR

  • 1 USD = 4.3983 RON
  • 1 EUR = 4.8421 RON
  • 1 HUF = 0.0139 RON