Şpăgile lui Kiss: De ce l-a luat DNA în vizor pe vicepreşedintele Consiliului Judeţean

A trebuit să treacă aproape un deceniu până să explodeze buba. Miercurea trecută, Alexandru Kiss, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean şi preşedinte al UDMR Bihor, a fost pus sub urmărire penală de procurorii DNA Oradea pentru favorizarea unor firme în cadrul unor proceduri de achiziţii publice.

Ancheta vorbeşte despre ceea ce până acum toată lumea bănuia: la baza a numeroase contracte cu instituţiile publice din Bihor s-au aflat aranjamente bănoase. În acest caz, e vorba de şpăgi de un milion de euro, pentru afaceri orchestrate de "sforarul-şef" al judeţului împreună cu o altă eminenţă cenuşie, Alexander Mudura, patronul Lotus Center.

Beneficiarii contractelor nu sunt fitecine: firma de casă a UDMR Bihor de la mijlocul anilor 2000, Keviép, patronată de Miklóssy Ferenc, preşedintele Camerei de Comerţ din Debreţin, partener al Primăriei Oradea la construcţia haldei ecologice, şi Selina, compania magnatului Beniamin Rus, care a beneficiat de numeroase lucrări, de la reabilitări şi deszăpeziri de drumuri judeţene până la cumpărarea la preţ bun a terenurilor fostelor unităţi militare din Calea Armatei Române şi Calea Aradului, unde a ridicat luxosul cartier de blocuri Luceafărul.

De la unul la altul

Cercetările DNA s-au întins pe mai bine de un deceniu, timp în care procurorii au verificat zeci de achiziţii publice. Iniţial, i-au vizat pe foştii manageri ai Companiei de Apă Oradea, Constantin Tomulescu (director tehnic) şi Ioan Ciursaş (director general), suspectaţi că au fost unşi de Keviép pentru atribuirea contractelor de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, dar şi a unuia pentru montarea de repartitoare în blocurile din oraş.

În total, valoarea lucrărilor era de 12,35 milioane euro, o sumă enormă la acea vreme dar care, culmea, nici n-a fost de ajuns. Căci, după încheierea lucrărilor la canalizare, Keviép s-a plâns Curţii de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie de la Paris, cerând un adaos de 3 milioane euro pe lângă cele 7,7 milioane primite doar pentru această categorie de lucrări, sub pretextul unor "lucrări suplimentare".

Deşi convinşi că firma maghiară nu a obţinut corect contractele, procurorii nu au reuşit să probeze că trânteala ar fi fost regizată de cei doi şefi ai CAO, motiv pentru care, în 2010, aceştia au fost scoşi de sub urmărire penală, iar anchetatorii au urmat un nou fir: Alexandru Kiss, la vremea respectivă preşedintele CJ Bihor, aflat în momentul maxim de influenţă ca lider politic.

Parteneriat cu probleme

Noile bănuieli erau alimentate şi de faptul că firma maghiară continua să obţină contracte bănoase atât în Oradea, cât şi în judeţ, mai ales în localităţile în care edilii erau reprezentanţi ai UDMR. Aşa s-a ajuns la o altă afacere controversată a administraţiei orădene de atunci încheiată cu Keviép: parteneriatul public-privat pentru construcţia haldei ecologice de gunoi a oraşului în zona Episcopia Bihor.

Contractul a fost aprobat în 2003 de o comisie de licitaţie din care făcea parte actualul senator UDMR Rozalia Biro, pe atunci viceprimar al Oradiei, fostă angajată şi asociată cu Kiss în mai multe firme, respectiv primarul Petru Filip, a cărui prietenie cu preşedintele CJ Bihor era de asemenea notorie. Ceea ce a atras atenţia anchetatorilor a fost că societatea maghiară a fost declarată câştigătoare deşi iniţial punctajul maxim fusese acordat unui alt concern din Ungaria, care apoi a fost respins fără o motivaţie clară.

Scandalul gunoiului

Suspecte au fost şi demersurile ulterioare ale administraţiei locale, care a închis imediat vechea groapă de gunoi, noua haldă devenind singurul depozit autorizat să preia deşeurile din municipiu şi din judeţ. Apoi, pe nepusă masă, tariful de depozitare pentru deşeurile depuse la noua haldă a fost triplat (de la 4 la 12,3 euro pe tonă), concomitent cu limitarea de către municipalitate a preţului pe care firmele de salubrizare (pe atunci RER şi Urbana) puteau să-l încaseze de la cetăţeni şi firme pentru colectarea gunoiului menajer. Scopul? Lucrând în pierdere, firmele de salubrizare puteau fi înlăturate de pe piaţă, iar apoi administratorul haldei, Eco Bihor (puiul lui Keviép) urma să preia şi această activitate.

Manevrele, care au declanşat un conflict între Prefectura Bihor şi Primăria Oradea, au fost suspendate la acel moment, dar dezvăluirile făcute acum de ancheta DNA confirmă suspiciunile operatorilor de salubritate: atribuirea contractului pentru execuţia şi exploatarea gropii ecologice de gunoi, precum şi - ulterior - tentativa de a prelua şi activitatea de salubrizare i-au avut în spate pe Alexandru Kiss şi pe fondatorul Lotus Market, Alexander Mudura, anchetatorii acuzând că cei doi ar fi beneficiat din partea Keviép de o recompensă de 300.000 euro pentru ajutorul dat în povestea cu halda.

Şpagă "spălată"

Potrivit datelor făcute publice de DNA, şpaga a fost mascată sub forma unor tranzacţii în care au fost implicaţi doi intermediari apropiaţi lui Kiss şi Mudura: Bojtor Vilmos-Lászlo (foto), respectiv Gheorghe Roatiş, cu care, de altfel, Mudura e asociat în firma Martex Construct. Banii, zic procurorii, au ajuns la Kiss şi Mudura în perioada 2003-2004, iar "spălarea" lor a fost realizată folosind ca intermediare societăţile Ariston Distribution Corporation Ltd Londra, controlată de Bojtor, şi respectiv Martex Trans Oradea, administrată de Roatiş.

Concret, firma din Debreţin a lui Miklóssy Ferenc a livrat către societatea din Londra nişte utilaje şi materiale de circa 187.000 euro, pe care le-a răscumpărat la suprapreţ după câteva zile, prin intermediul societăţii East Bau Construct Oradea a fiului său, Miklóssy Ferenc Laszlo, plătind pentru ele peste 500.000 euro.

Diferenţa, "cei 300.000 euro, spălaţi prin intermediul operaţiunilor descrise mai sus, reprezintă foloase necuvenite pe care suspectul Miklossy Ferenc, în calitate de asociat majoritar şi administrator al societăţii Keviép Debreţin, le-a plătit suspecţilor Kiss Alexandru şi Mudura Alexandru pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de negociere, constituite de Primăria Municipiului Oradea în vederea încheierii contractului de parteneriat public-privat având ca obiect execuţia şi exploatarea gropii ecologice de gunoi a municipiului Oradea", se arată în comunicatul dat publicităţii de DNA joia trecută, fără a preciza că din această comisie au făcut parte atât primarul Petru Filip, cât şi viceprimăriţa Rozalia Biro.

Dai un ban dar...

Keviép nu a fost însă singura firmă de "casă" a liderului UDMR. După cum susţin procurorii, şi grupul Selina, patronat de orădeanul Beniamin Rus, a cotizat substanţial pentru a obţine contracte. La început, între anii 2003-2004, mai timid, răsplătind cu 100.000 euro obţinerea unor lucrări de mai mică anvergură. E vorba, după cum a aflat BIHOREANUL, de contractele de deszăpezire din judeţ, de cel pentru reabilitarea a 6 kilometri de drum judeţean între Şoimi şi Uileacu de Beiuş (pentru care iniţial s-au prevăzut 10 milioane de lei, dar în final i s-au plătit 15 milioane), dar şi de un contract de un milion de euro finanţat din fonduri europene pentru lucrări în Sînmartin, mijlocit tot de Kiss.

Unde a cotizat afaceristul ca să pună mâna pe contracte? Procurorii DNA spun că la Kiss şi Mudura, pentru ca amândoi "să-şi exercite influenţa asupra funcţionarilor implicaţi în procedurile de achiziţie publică astfel încât acestea să fie adjudecate de firmele din grupul Selina".

În acest caz, potrivit anchetatorilor, cei trei au conceput tranzacţii în lanţ prin intermediul firmei patronate de Bojtor. "Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plăţii de către Selina a unor utilaje pe care Trameco Oradea le-a importat de la firme din Germania, prin intermediul societăţii Ariston Distribution Corporation. Deşi societăţile din grupul Selina au negociat direct cu furnizorii germani, achiziţia utilajelor a fost făcută prin intermediul societăţii paravan Ariston Distribution Corporation, la preţuri cu circa 50% mai mari", arată comunicatul DNA.

Luceafărul lui Kiss

Procurorii spun că cea mai mare şpagă, în valoare de 600.000 euro, Kiss a încasat-o de la Selina în perioada 2005-2006, pentru a favoriza societatea în cadrul unor proceduri derulate de CJ pentru vânzarea terenurilor pe care acum se înalţă cartierul Luceafărul.

La vremea respectivă i se spunea "cartierul Kiss". Asta fiindcă liderul UDMR, pe atunci preşedinte al CJ, lansase ideea că instituţia va încheia un parteneriat public-privat, urmând să se asocieze cu firme de construcţii şi cu bănci pentru a ridica, împreună, 2.200 de apartamente la preţuri atractive, între 18.000 euro (apartament cu 2 camere) şi 27.000 euro (4 camere), în blocuri de 10 etaje. Atraşi de miraj, peste 10.000 de bihoreni s-au şi înscris, ca la Caritas, pe listele de aşteptare, aflând abia după ani întregi că schema era din start o minciună...

Licitaţie cu dedicaţie

Motivul? Kiss a transformat proiectul social-edilitar într-o afacere imobiliară. Terenul a fost scos la licitaţie, iar potrivit caietului de sarcini făcut public atunci de BIHOREANUL, pentru achiziţionarea lui se puteau înscrie doar firmele de construcţii care aveau cel puţin 3 milioane euro disponibile, cu lucrări de minim 10 milioane euro în ultimii trei ani şi care, tot în ultimii trei ani, realizaseră cel puţin 100 de apartamente de bloc. Or, cu excepţia Selinei, la vremea respectivă nicio altă firmă din Bihor nu îndeplinea condiţiile!

Un evaluator ales de Kiss a stabilit preţul terenului la 58,52 euro/mp (Calea Aradului) şi 47,88 euro/mp (str. Universităţii), deşi preţul mediu din zonă ajungea la 150 euro/mp, iar câştigătorul a fost desemnat de o comisie selectată tot de preşedintele CJ, nu printr-o Hotărâre a Consiliului.

Ulterior au ieşit la iveală şi alte nereguli. Din cei aproape 50.000 mp de teren s-au vândut doar parcelele de sub blocuri, adică aproximativ 17.000 mp, fără ca CJ să mai pretindă măcar un leu pentru viitoarele drumuri de acces, alei şi spaţii verzi. Mai mult, în contractul cu Selina, Kiss nu a impus obligaţia ca firma să construiască locuinţele la preţuri "sociale", motiv pentru care proiectul social a devenit unul de lux, preţul locuinţelor ajungând la 1.200 euro/mp.

Prejudiciu: 8,6 milioane euro

Afacerea, care a provocat judeţului un prejudiciu de 8,6 milioane euro, a fost rentabilă însă pentru Kiss căci, potrivit DNA, acesta a fost recompensat de patronul Selinei cu peste 600.000 euro. Banii ar fi ajuns la el prin intermediul unui mecanism comercial care a implicat firmele Selina, Trameco (aparţinând tot lui Rus) şi Wasleys Worldwide LLC Washington, patronată de acelaşi Bojtor.

Din anchetă a reieşit că şpaga ar fi fost mascată printr-un nou import de utilaje, făcut de această dată de Trameco de la firme din Germania şi Olanda, prin intermediul firmei controlate de Bojtor, la preţuri mult peste ale pieţei. Vechea metodă, testată cu 2 ani în urmă...

Verdict: şpagă!

Luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. Sunt acuzaţiile pentru care, miercurea trecută, actualul vicepreşedinte al CJ a fost pus sub urmărire penală, la capătul unei investigaţii în care, punând informaţiile cap la cap, procurorii DNA par să fi reuşit să stabilească traseul şpăgilor de la expeditori până la destinatari.

Alături de Kiss, procurorii au dispus începerea urmăririi penale şi împotriva oamenilor de afaceri Alexandru Mudura, pentru spălare de bani, Bojtor Vilmos, pentru luare de mită şi spălare de bani, şi Gheorghe Roatiş, tot pentru spălare de bani.

Totodată, au fost puşi sub urmărire şi Beniamin Rus, patronul grupului Selina, plus cei doi afacerişti unguri, Miklóssy Ferenc, administratorul Keviép, şi fiul său, Miklóssy Ferenc László, administrator al East Bau Construct SRL Oradea, ambii acuzaţi de spălare de bani.

Corul nevinovaţilor

Chemaţi să răspundă la acuzaţii, Beniamin Rus nu a putut fi contactat, fiind plecat, potrivit unor persoane din anturajul său, într-un sejur în Mexic. Pasztai Zoltan, reprezentantul Eco Bihor (subsidiara firmei maghiare Keviép), a refuzat să comenteze subiectul, iar Alexandru Mudura şi administratorul Keviép din Debreţin, Miklóssy Ferenc, au declarat, aproape în cor, că dosarul e doar o acţiune politică. Mudura şi Miklóssy susţin că sunt victime colaterale într-un război în care ţinta este, de fapt, Alexandru Kiss.

Cât despre şeful UDMR  Bihor, acesta i-a luat în derâdere pe procurori, convins că noul dosar va avea aceeaşi soartă ca a celelorlalte în care a fost cercetat: clasarea. "În această perioadă, în care toată ţara este sub anchetă, primul ministru, preşedintele, şi o serie de alte persoane sunt cercetate, ar fi fost chiar o jignire ca pe mine să mă lase pe dinafară, într-un an electoral important. Lăsând la o parte gluma, sper, ca oricare om normal, că ţara se îndreaptă spre Vest şi nu spre Est, şi drept urmare dreptatea va fi într-adevăr dreptate", a zis Kiss.

Mult mai reţinută a fost ex-viceprimăriţa Rozalia Biró, implicată direct în afacerea haldei ecologice, ca membră în comisia Primăriei. "Dumneavoastră vă mai aduceţi aminte ce aţi făcut în 2003?", a întors Biró întrebarea BIHOREANULUI, refuzând apoi să comenteze orice. Rămâne de văzut dacă la fel va răspunde şi întrebărilor procurorilor, care urmează să extindă ancheta şi să-i cheme la audieri şi pe cei implicaţi direct în măsluirea licitaţiilor. 

Premieră

Chit că a "dospit" îndelung, dosarul DNA reprezintă o premieră pentru justiţia bihoreană, care până acum nu s-a deranjat să intre în hăţişul aranjamentelor făcute în domeniul achiziţiilor publice importante.

Chiar dacă faptele sunt vechi, iar ancheta a fost anevoioasă până să se poată limpezi caruselul internaţional prin care s-au învârtit "comisioanele", este pentru prima dată când procurorii au mers până la capăt, reuşind să formuleze acuzaţii grave de corupţie, semn că au dovezi palpabile în susţinerea lor.

Iar asta înseamnă că, dacă dosarele din trecut ale "baronului" Kiss au fost doar de faţadă, acum sforarul-şef  al judeţului s-ar putea să-şi fi găsit, cu adevărat, naşul...

ANCHETAT, SCĂPAT
Alexandru Kiss, un CV penal

Alexandru Kiss nu e la prima întâlnire cu procurorii. Pe 3 iulie 1995, liderul UDMR a fost arestat pentru o săptămână, după ce a fost prins cu importuri uriaşe de cabluri, subansamble pentru sisteme de calcul, alarme şi tehnologie pentru televiziune uzate, nedeclarate la vamă, revândute la preţuri astronomice prin intermediul unor consignaţii pe care le controla. Persoanele care administrau consignaţiile au recunoscut afacerile ilegale, dar Kiss a scăpat de dosar doar cu o amendă, în ciuda pagubei uriaşe, de 2 milioane dolari.

Kiss a mai fost implicat şi în alte afaceri controversate, fiind cercetat în 2001 pentru finanţare şi răspândire de material pornografic cu minori. În timp ce realizatorii filmelor au ajuns după gratii, bossul UDMR a fost iertat cu o amendă administrativă şi scos din cauză chiar de procurori, pe motiv că "fapta lui nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni".

O altă afacere priveşte castelul de la Cadea, pentru a cărui reabilitare Kiss a dirijat în 2004 suma de 25 miliarde de lei vechi deşi ştia că imobilul a fost revendicat de urmaşii fostului proprietar, cu care de altfel chiar coresponda personal. La fel, în 2003, CJ a investit 33 miliarde de lei vechi în clădirea Filarmonicii din Oradea, în condiţiile în care aceasta a fost retrocedată Episcopiei Romano-Catolice.

Afacerile au fost deosebit de profitabile de-a lungul vremii pentru baronul UDMR, care a reuşit să strângă o avere impresionantă. Potrivit propriei declaraţii, Kiss deţine 30 de hectare de teren în Bihor şi 3 case, din care una de peste 600 mp (foto), părţi sociale de 250.000 lei la 10 firme, plus sume de ordinul milioanelor de euro împrumutate la diverşi apropiaţi.