Şpăgar în serie: Romanul a recunoscut că vindea examene studenţilor şi s-a ales cu încă un dosar penal!

La început au fost doar doi, dar până acum s-au adunat 21. Toţi studenţi medicinişti care şi-au luat inima în dinţi şi, la începutul verii, l-au denunţat pe profesorul Constantin Romanul, prodecanul Facultăţii de Medicină şi Farmacie Oradea, că le pretindea şpăgi pentru examene.

Mulţumită şi lor, Romanul a fost suspendat din funcţie, apoi dovedit că lua mită şi acum trimis în faţa judecătorilor, de la care ar putea primi ani buni de închisoare. Cercetările, însă, nu s-au oprit. Procurorii au indicii că Romanul îşi taxa de ani de zile discipolii, iar obiceiul său era o lege nescrisă a Facultăţii, transmisă de la o generaţie de studenţi la alta: plăteşti sau vii la toamnă!

Lecţie de flagrant

Săptămâna trecută, la Tribunalul Bihor a început procesul profesorului universitar Constantin Romanul, trimis în judecată de procurorii Parchetului Bihor sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată, formulată în urma unei anchete pornite iniţial de către poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor. Aceştia aveau informaţii privind studenţii din anul IV de studii care şi-au plătit examenele de Anesteziologie şi Chirurgie Orală, susţinute astă-iarnă, cu sume cuprinse între 50 şi 200 euro, şi care în sesiunea din vară urmau să cotizeze din nou, pe 25 şi 26 iunie, pentru examenele programate cu Romanul pe 28 iunie.

Anchetatorii au intrat pe fir cu ajutorul a două studente care au acceptat să colaboreze. Flagrantul a fost pregătit până la cel mai mic amănunt şi realizat ca la carte. "Înarmate" cu tehnică de înregistrare audio-video, fetele s-au prezentat la ora 7 dimineaţa la cabinetul   profesorului, situat la etajul VI al Spitalul Judeţean, alături de colegii lor, au intrat pe rând şi i-au predat câte un plic marcat cu praf fluorescent în care erau câte 200 euro, bani la rându-le marcaţi. Pe o parte scria "Mită examen", iar pe cealaltă data la care urmau să fie predaţi destinatarului: 26 iunie.

În scurt timp, în birou au intrat şi anchetatorii. Întrebat dacă are bani asupra sa ori în cabinet, Romanul a declarat că are 283 lei cu care venise de acasă. La percheziţie, poliţiştii au găsit însă în coşul de gunoi de lângă birou mai multe plicuri rupte, iar pe fundul dulapului din holul cabinetului un alt plic, cu 1.595 euro: 4 bancnote de câte 100 euro, 23 de 50 euro, două de 20 euro şi una de 5 euro.

Pus să se explice, medicului - care are diabet şi un by-pass coronarian - i s-a făcut rău şi n-a zis nimic. La verificarea cu lampa specială, cele 4 bancnote de 100 euro s-au dovedit a fi cele marcate înainte de flagrant, iar pe două din plicurile rupte s-au descoperit urme de praf fluorescent, la fel ca pe mâinile profesorului.

Şpagă la minut

"Recunosc că în dimineaţa de 26 iunie, între orele 7.30 şi 8.00, în cabinetul de la spital, am primit vizita a două studente, cu care am discutat pe rând, şi de la care am primit suma de câte 200 euro, în plic, pentru a le promova examenele la specialitatea Chirurgie Orală". Aşa sună declaraţia dată de Romanul imediat după flagrant.

Procurorii aveau deja şi înregistrările camerei de supraveghere puse lângă cabinetul lui, care au surprins modul în care, în acea dimineaţă, începând de la ora 7 şi până la 7.20, la uşa profesorului studenţii au stat la coadă, ca la supermarket, unii având în mână câte un plic. Ce ascundeau plicurile, nu era greu de ghicit.

Totuşi, n-a fost cazul de presupuneri, căci imediat după flagrant tinerii au fost convocaţi în faţa procurorilor şi l-au denunţat şi ei pe profesorul şpăgar. În total, în trei săptămâni, anchetatorii au strâns mărturii de la alţi 19 studenţi, de la care Romanul strânsese peşcheşul doar în acea dimineaţă. În total, 1.000 euro, în mai puţin de o jumătate de oră. Pe 27 iulie, pus în faţa noilor probe, profesorul nu a avut încotro şi a recunoscut tot.

Obligaţi la şpagă

"Se transmitea de la o generaţie la alta de studenţi faptul că pentru a promova examenele la materiile predate de inculpat era necesar ca fiecare să-i transmită o sumă de bani, în euro, cunoscându-se locul, modul de operare şi faptul că după ce inculpatul puncta pe tabel, în dreptul numelui studentului, nota de trecere era asigurată", se arată în rechizitoriul prin care, pe 8 septembrie, Romanul a fost trimis în judecată pentru luare de mită în formă continuată, în vreme ce studenţii au fost exoneraţi de faptele de dare de mită, apreciindu-se că au fost constrânşi să facă asta.

Ce vor să spună procurorii? Că devenise de notorietate între studenţi că la materiile predate de Romanul, examenele se promovau numai pe şpagă. Înainte cu o săptămână de fiecare examen, studenţii trebuiau să se prezinte la cabinetul lui din spital, unde Romanul  strângea peşcheşul şi îi bifa pe listă. Mulţi nici nu se mai deranjau să înveţe, ştiind că vor primi nota 5 în schimbul banilor, dar şi că, dacă refuzau să achite taxa, învăţau degeaba.

Motivul? Profesorul îi pica pe cei care nu plăteau, iar aceştia, în final, ajungeau să plătească scump îndărătnicia. Trebuiau să refacă toată materia - să reia cursurile, seminariile, examenele - şi să plătească Facultăţii o taxă de 1.000 lei (studenţii români) şi 1.500 lei (cei străini). Adică mult peste cei 50-200 euro pretinşi de Romanul pentru sine...

Ancheta continuă

Ca atare, pentru studenţi era mai ieftin şi mai puţin stresant să-şi plătească direct examinatorul. Doar că se crease un obicei extrem de periculos, aspect remarcat de procurorii care au subliniat gravitatea faptelor lui Romanul, în primul rând cea de a pune în pericol, la modul serios, sănătatea pacienţilor care vor fi trataţi de viitorii medici.

"Necunoaşterea şi pregătirea profesională precară pot duce la urmări nefaste, iar posibilitatea de îndreptare a greşelilor este limitată". Pe de altă parte, notaţi doar pe bani, nu pe ştiinţă, studenţii erau obişnuiţi cu convingerea că "se poate şi aşa", astfel că după ce ajung medici "pot urma cu uşurinţă modelul profesorului şi să primească mită pentru activitatea profesională desfăşurată", după cum au subliniat anchetatorii.

Cât de gravă e situaţia? Câte generaţii de studenţi au ieşit cu asemenea apucături de sub "mentoratul" lui Romanul? Este întrebarea pe care şi-o pun şi procurorii, care au hotărât să aprofundeze cercetările, mai ales că ancheta s-a derulat pe timpul verii, când cea mai mare parte a studenţilor erau în vacanţă şi nu au putut fi audiaţi. Oamenii legii au decis să-i deschidă un nou dosar profesorului, sub aceleaşi suspiciuni de corupţie, invitându-i practic pe învăţăcei la Parchet, de data asta la un examen de conştiinţă.

Deşi procurorii intenţionau să-l trimită în spatele gratiilor, Constantin Romanul a reuşit să scape de arest mulţumită actelor medicale şi ajutorului dat de colegii săi de breaslă. Anunţat după acţiunea de flagrant că este reţinut, profesorul a ajuns doar până la poarta Arestului Poliţiei, unde brusc a pretins că i s-a făcut rău, fiind internat sub pază la Cardiologie.

A doua zi, când procurorii au decis să-i ceară arestarea, colegii medicului au făcut front comun în jurul lui Romanul, afirmând că acesta nu putea fi externat decât pentru a fi dus în faţa judecătorilor, nu şi pentru a fi depus în Arestul Poliţiei. Ca argument suprem, prodecanul a fost dus pe targă la Tribunal, unde magistraţii s-au dovedit impresionaţi, trimiţându-l în arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

Imediat după decizia judecătorilor, Constantin Romanul a părăsit spitalul şi şi-a scos concediu medical, iar după două zile presta deja la propriul cabinet privat. După expirarea perioadei de arest domiciliar, procurorii nu au mai cerut prelungirea măsurii. Cum Romanul a recunoscut comiterea faptelor, au înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar, menţinut şi acum, când medicul a ajuns în faţa instanţei ce-i va stabili pedeapsa.