În decembrie 2012, aproape o zecime din cei 1.474 copii abandonaţi nu aveau nici măcar certificate de naştere (ceea ce îi excludea din sistemul de protecţie socială), două treimi aveau afecţiuni medicale grave, iar o cincime făceau subiectul unor proceduri de internare în secţii de psihiatrie. Per total, în întreaga ţară, tot în decembrie 2012 erau incluşi în sistemul de protecţie socială 61.656 copii, din care peste 8.500 cu dizabilităţi, pentru a căror îngrijire erau angajaţi 19.000 de asistenţi maternali (mai puţini cu aproape 1.000 decât în anul anterior, 2011).
Toate aceste cifre, dar mai ales constatarea că sistemul de protecţie şi asistenţă socială din România nu reuşeşte să soluţioneze problemele aşa-numiţilor "beneficiari", legea în acest domeniu va fi modificată, a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, senatorul UDMR Rozalia Biro, membră a Comisiei pentru drepturile omului, minorităţi şi culte a camerei superioare a Parlamentului. "Nu se respectă fiinţa şi demnitatea umană, nu există o reţea rurală de asistenţă socială, nu se fac eforturi reale pentru prevenirea abandonului", a exemplificat Biro câteva dintre tarele sistemului care au determinat chiar Ministerul Muncii să iniţieze schimbarea cadrului legislativ.
Lege mai simplă
Senatorul UDMR a prezentat câteva dintre propunerile făcute de Comisia din care face parte pentru modificarea legii, prima fiind chiar definirea mai precisă a "interesului superior al copilului" în sensul că acesta constă în dreptul său "la o dezvoltare fizică şi psihică normală, la echilibru afectiv şi la viaţă de familie", astfel încât pe viitor să se reducă posibilităţile de interpretare subiectivă a acestui concept.
De ce este important acest detaliu a explicat tot Rozalia Biro, amintind că în prezent o familie care vrea să adopte un copil nici măcar nu are dreptul să viziteze centrele de plasament, cei care decid ce copii să-i fie oferiţi spre adopţie fiind birocraţii, deşi este evident că primul factor care încurajează adopţia este simpatia dintre copil şi viitorul părinte adoptiv. Or, dacă pe viitor vor prima necesităţile de "echilibru afectiv" şi "dreptul la dezvoltare fizică şi psihică normală" al copilului, pe viitor nu s-ar mai comite abuzuri în interpretarea "interesului superior al copilului".
Tot la propunerea Comisiei, pe viitor ar urma ca în situaţiile în care autoritatea părintească asupra unui copil este exercitată, în caz de divorţ, de ambii părinţi, deciziile importante cu privire la acel copil să poată fi luate nu "cu acordul ambilor părinţi", cum prevede acum legea, ci de către părintele care locuieşte cu copilul în cazul în care celălalt părinte, indiferent de motiv (inclusiv pentru că nu este găsit) nu îşi exprimă poziţia referitor la problema în care trebuie luată o hotărâre.
Abandonezi, plăteşti
Modificările la legea asistenţei şi protecţiei sociale ar urma, potrivit propunerilor Comisiei pentru drepturilor omului, să prevadă şi obligativitatea părinţilor de a respecta aşa-numitele planuri individuale pentru recuperarea copiiilor cu dizabilităţi, dar şi să simplifice procedurile pentru reintegrarea în familia naturală a copiiilor abandonaţi, pentru plasarea în familia extinsă (la rude de până la gradul IV) şi pentru adopţia internă (de către cetăţeni români), ceea ce ar mişcora durata procesului de adopţie de la 2-3 ani, cât este în prezent, la un an.
Totodată, în baza viitoarelor reglementări, părinţii care îşi abandonează copiii ar putea fi obligaţi să contribuie la întreţinerea lor în centrele de plasament prestând lunar 20 de ore de muncă în folosul comunităţii.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.