Senatorul Cseke Attila şi-a făcut bilanţul celor 20 de luni ca ministru al Sănătăţii

"Am vut un mandat de 20 de luni care s-a dovedit mult mai greu decât mă aşteptasem înainte de preluarea funcţiei", a declarat fostul ministru Cseke Attila, într-o conferinţă de presă desfăşurată luni la Oradea, în cadrul căreia a anunţat, totodată, că îşi va relua "îndatoririle de senator".

Greu, dar bun

Cseke a trecut în revistă cele mai importante decizii pe care le-a luat în calitatea de ministru, şi şi-a exprimat convingerea că, deşi unele au fost criticate la momentul anunţării lor, în timp se vor dovedi corecte. "Unele din deciziile pe care le-am luat au fost foarte criticate, altele mai puţin, dar am convingerea că multe se vor dovedi corecte în timp", a spus fostul ministru.

Între cele mai importante măsuri pe care le-a luat în mandatul de la conducerea Sănătăţii, Cseke a enumerat, în ordinea importanţei, descentralizarea sistemului sanitar prin trecerea unor spitale în responsabilitatea comunităţilor locale, adică a consiliilor locale şi consiliilor judeţene, reorganizarea şi clasificarea spitalelor în funcţie de competenţe, reglementarea finanţării centrelor de permanenţă - măsură despre care a afirmat că "deşi a fost mult criticată, în ultimul timp este tot mai apreciată de primari" - şi încheierea unui contract de achiziţie a maximum 1.500 de autospeciale pentru serviciile judeţene de ambulanţă şi pentru serviciile judeţene de reanimare şi descarcerare, în legătură cu care a afirmat că anul acesta Ministerul a achiziţionat deja 230 de autospeciale şi un elicopter.

Reforma trebuie continuată

De asemenea, Cseke a declarat că are "satisfacţia" de a fi implementat două noi programe derulate prin Ministerul Sănătăţii, şi anume cel pentru tratamentele minim invazive ale infarctului miocardic şi cel pentru fertilizarea in vitro, program prin care în acest an au fost finanţate procedurile de fertilizare pentru 129 de cupluri.

În legătură cu primul program, fostul ministru a arătat că "în 11 luni, în cadrul acestui program, au fost trataţi 3.547 de pacienţi, fapt care deja a determinat, într-un timp aşa scurt, scăderea mortalităţii spitaliceşti generate de infarctul miocardic acut de la 13 la 5,5 procente".

Fostul ministru al Sănătăţii a mai afirmat că, în opinia sa, măsurile de reformă în acest domeniu trebuie continuate, şi că are încredere că succesorul său va face acest lucru. "Sunt de părere că reforma în Sănătate trebuie să continue, mai ales în ce priveşte descentralizarea, şi ştiu că domnul Ritli va face acest lucru", a spus Cseke Attila.

Bani pentru Bihor

Tot cu privire la rezultatele activităţii sale de la Ministerul Sănătăţii, Cseke a prezentat câteva cifre care demonstrează că de pe urma mandatului său spitalele din Bihor au avut de câştigat ca niciodată în ultimii 20 de ani.

Astfel, dacă pentru investiţii în spitale Bihorul primea în 2007 suma de 6,9 milioane lei, iar în anul 2009 aceasta a scăzut dramatic la 3,7 milioane, în 2011 alocările de la Minister au fost de peste 48,5 milioane lei.

Pentru reabilitarea clădirilor spitaliceşti, în 2007 Bihorul a primit 6,3 milioane lei, cifră drastic diminuată în 2009 la numai 2,8 milioane lei, dar de zece ori mai mare în 2011, când Ministerul a alocat 28,5 milioane lei.

Pentru aparatură şi echipamente, dacă în 2007 spitalele din judeţ primeau 0,5 milioane lei, iar în 2009 0,9 milioane, în 2011 suma a crescut la 20 milioane lei.

Printre rezultatele mandatului lui Cseke se află reabilitarea Spitalului Judeţean şi a Spitalului Municipal din Oradea, a celor din Aleşd, Salonta, Marghita, Beiuş şi Valea lui Mihai, precum şi reabilitarea sediului Direcţiei de Sănătate Publică Bihor, plus alocarea fondurilor necesare noului sediu al Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Bihor şi a celor celor 12 milioane lei pentru achiziţia acceleratorului de particule de la viitorul Centru Oncologic Oradea, care va fi construit în incinta Spitalului Municipal.