Senatorul Cseke Attila, preşedintele UDMR Bihor, a admis că recentele sale iniţiative, precum şi ale colegilor săi, privind regimul de executare a pedepselor privative de libertate şi respectiv posibilitatea menţinerii în funcţii a angajaţilor din administraţia publică, considerate antijustiţie de către opinia publică, sunt "delicate", dar susţine că, de fapt, sunt menite să asigure un echilibru între respectarea drepturilor omului şi necesitatea sancţionării încălcării legislaţiei, inclusiv penale şi inclusiv în ce priveşte actele de corupţie.
Ştampila de vinovăţie
Întrebat de reporterul BIHOREANULUI, după o conferinţă de presă pe care a susţinut-o joi, cum explică adeziunea sa la o iniţiativă ce are ca scop păstrarea în funcţii a salariaţilor din administraţie trimişi în judecată, inclusiv pentru fapte de corupţie, Cseke a răspuns cu trimitere la discriminarea acestora în raport cu angajaţii din alte sectoare.
"Administraţia publică este singurul sector unde salariaţii trimişi în judecată sunt suspendaţi până la judecarea definitivă", a susţinut Cseke, deşi reporterul a arătat că nu are dreptate, la fel fiind trataţi şi salariaţii din Poliţie, ISU, magistratură etc.
"Practic, nu doar că îi lăsăm fără locuri de muncă şi fără venituri, dar cum mai recuperăm prejudiciile dacă ei nu primesc salarii? Nu e logic. În plus, nu se respectă prezumţia de vinovăţie, le punem ştampila că sunt vinovaţi înainte de sentinţă", a motivat Cseke, care este cosemnatar al unui proiect iniţiat de parlamentari ai PSD şi PNL.
"Lucruri logice"
Senatorul bihorean şi-a menţinut poziţia şi în privinţa semnăturii date pe un proiect al UDMR privind amendarea legislaţiei referitoare la executarea pedepselor care ar relaxa radical condiţiile pentru eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate pentru infracţiuni.
Invocând supraaglomerarea penitenciarelor, confirmată atât printr-un raport al Avocatului Poporului, cât şi printr-un document al Departamentului de Stat al SUA, Cseke a spus că amendamentele UDMR urmăresc "câteva lucruri care nouă ni se par logice".
Concret, dacă în prezent toate persoanele condamnate la pedepse între 3-13 ani de închisoare încep executarea pedepselor în regim închis, prin noul proiect s-ar da posibilitatea ca non-recidiviştii care au săvârşit fapte non-violente (precum delapidarea) să nu fie închise "laolaltă" cu persoane care au comis acte de violenţă. "Am vrut o diferenţiere, nici nu-i indicat să ţii laolaltă aceste persoane, pentru că şi cei care nu au fost violenţi vor ieşi mai înrăiţi din închisoare", a apărat Cseke proiectul UDMR.
"Antipatie" asumată
Proiectul mai prevede, de asemenea, ca persoanele condamnate la maximum 1 an de închisoare sau cele aflate în ultimul an de executare să poată ispăşi pedeapsa, respectiv, ultimele 12 luni din aceasta, nu în închisoare, ci într-un regim similar arestului la domiciliu, ceea ce ar însemna, de fapt, o liberare condiţionată.
"Recunosc că a vorbi despre aceste demersuri nu îţi atrage doar simpatie, dar asta nu înseamnă că problemele pe care le avem nu există, nu putem băga capul în nisip ca struţul", a concluzionat Cseke, convins că proiectele pe care le susţine ar contribui la atenuarea aglomeraţiei din penitenciare.
Utilizatorii înregistraţi pe acest site trebuie să respecte Regulamentul privind postarea comentariilor. Textele care încalcă prevederile regulamentului vor fi editate sau şterse. Îi încurajăm pe cititori să raporteze orice abuz.