Selectaţi, selectaţi, selectaţi! De anul viitor, proiectul pilot de colectare selectivă în trei fracţii ar putea fi extins în întreg oraşul

Aproape 12.000 de orădeni testează, de cinci luni încoace, colectarea selectivă în trei fracţii, adică separarea nu doar a deşeurilor reciclabile, ci şi a celor vegetale. Rezultatele obţinute până acum arată că decizia introducerii acestor noi reguli a fost bună: în premieră, în luna octombrie, orădenii vizaţi de program au trimis la reciclat mai multe deşeuri decât au „expediat” spre haldă.

Pentru că, între timp, şi legislaţia românească a fost schimbată, iar de anul viitor toţi românii vor trebui să plătească în funcţie de câte gunoaie aruncă, este posibil ca programul pilot să devină o regulă pentru toţi orădenii.

Fracţie nouă

Programul pilot de colectare selectivă în trei fracţii a fost introdus la 1 iunie de Primărie şi RER Vest pentru 126 de asociaţii de proprietari din oraş. Obiectivul: reducerea cantităţilor de deşeuri pe care orădenii le trimit la halda administrată de Eco Bihor. La fel ca toate municipiile din ţară, Oradea trebuie să recicleze în acest an 35% din gunoaiele pe care le produce, iar dacă nu atinge această ţintă, va plăti amenzi către Administraţia Fondului de Mediu.

Regulile programului sunt simple: cei aproximativ 12.000 de orădeni care locuiesc în asociaţiile vizate trebuie să arunce separat nu doar resturile de plastic, hârtie ori metal, ci şi pe cele care pot fi transformate în compost, denumite biodeşeuri. În această categorie intră resturi de fructe şi legume, coji de ouă, zaţ de cafea şi resturi de ceai, flori şi plante, şerveţele şi prosoape din hârtie, păr şi blană de animale, carne, caşcaval şi brânzeturi.

RER Vest a oferit gratuit orădenilor saci de hârtie şi coşuri de gunoi de mici dimensiuni, expres pentru biodeşeuri, iar ţarcul fiecărei asociaţii de proprietari s-a „îmbogăţit” cu un nou container, de culoare maro, tot pentru această fracţie.

E bine, dar mai e loc

Mulţi orădeni au dovedit că au înţeles rostul noilor reguli. O analiză făcută de RER Vest arată că, în luna octombrie, pentru prima oară, mai mult de jumătate din deşeurile colectate de la orădenii cuprinşi în programul pilot au luat drumul reciclării sau al revalorificării. Mai precis, 27% dintre deşeuri au ajuns la staţia de compostare, 28% au fost PET-uri, hârtii sau metale aruncate în containerele galbene şi apoi reciclate la Eco Bihor, în timp ce deşeurile reziduale au avut o pondere de 46%.

Şi prin comparaţie cu lunile anterioare rezultatele sunt promiţătoare. De pildă, în septembrie deşeurile reziduale erau în proporţie de 52%, în timp ce biodeşeurile au reprezentat doar 20% din resturile aruncate de orădeni, iar fracţia uscată 28%. În luna august, cele mai multe au fost tot deşeurile reziduale (54%), în timp ce reciclabilele au fost în proporţie de 25%, iar biodeşeurile de 21%.

Analiza RER Vest arată însă şi că mai este loc de îmbunătăţire. Aşa-numitul grad de contaminare al fracţiei de biodeşeuri este de aproape 30%. Asta înseamnă că o treime din resturile aruncate în containerele de culoare maro sunt fie plastic, fie deşeuri reziduale, adică mizerii care nu ar avea ce să caute acolo.

Scumpele gunoaie...

La finalul lunii noiembrie, Primăria şi operatorul de salubritate vor trage linie şi vor stabili concluziile programului pilot, dar mai ales dacă este sau nu oportună implementarea lui în întreg oraşul. Cel mai probabil, acest pas va fi făcut.

Nu de alta dar, între timp, Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor a fost modificată şi prevede acum că, de la 1 ianuarie, toţi românii vor trebui să plătească factura de salubritate în funcţie de cât de multe deşeuri trimit la halda de gunoi, instrumentul economic „plăteşti cât arunci” devenind obligatoriu pentru fiecare unitate administrativ-teritorială din ţară. Astfel, cetăţenii, cu cât vor trimite mai multe gunoaie la haldă, cu atât vor plăti facturi mai mari! Lesne de înţeles, aşadar, că orădenii vor fi încurajaţi să recicleze cât mai mult.

„Deocamdată, nu am luat o decizie privind implementarea acestui nou sistem. Încă analizăm cele mai potrivite variante”, spune viceprimarul Florin Birta. Rămâne de văzut, deci, în câte fracţii se vor colecta deşeurile (3, 4 sau 5), care va fi modalitatea de măsurare şi, implicit, de facturare a acestora: volumetric (în funcţie de dimensiunea recipienţilor) sau pe kilogram (prin cântărire). Indiferent ce variantă va fi aleasă de municipalitate, este cert că, pe viitor, vom deveni tot mai atenţi la felul în care ne aruncăm gunoaiele...